Şeful statului va susţine, joi, în jurul orei 10.15, la Aeroportul Internațional "Henri Coandă" din Otopeni, la Salonul oficial, o declarație de presă, iar la ora 14.00 (ora României), la Kortrijk, în Regatul Belgiei, va participa la Summitul Partidului Popular European.
Tot joi, preşedintele are programată participarea la Ceremonia de comemorare a declanşării Primului Război Mondial.
La ora 18.45 (ora României), la Ypres, în Regatul Belgiei, la Muzeul "In Flanders Fields", Porte de Menin preşedintele va participa la Ceremonia "Omagiu celor morți", iar la ora 19.00, la inaugurarea monumentului "Banca Păcii". Ulterior, la sediul Primăriei din Ypres - preşedintele va participa la dineul de lucru al șefilor de stat și de guvern.
Vineri, preşedintele va participa la Reuniunea Consiliului European, la semnarea Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Ucraina, pe de altă parte, în ceea ce priveşte Titlurile III, IV,V, VI şi VII, precum şi Anexele I-XLIV şi Protocoalele I-III, a Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, și a Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Georgia, pe de altă parte.
Vineri, preşedintele va participa, la ora 14.10 (ora României), la Dejunul șefilor de stat și de guvern, iar de la ora 18.00 la închiderea Sesiunii de lucru a Reuniunii Consiliului European. Ulterior, în jurul orei 18.10 (ora României), Băsescu va susţine o declarație de presă.
Cine va fi viitorul preşedinte al omisiei Europene
David Cameron se îndreaptă către o înfrângere la summitul liderilor europeni de joi şi vineri, după ce a fost abandonat de către aliaţii săi în încercarea de al-l împiedica pe Jean-Claude Juncker să obţină preşedinţia Comisiei Europene (CE), relatează AFP.
După două săptămâni de la un mini-summit anti-Juncker în care şi-a exprimat susţinerea faţă de premierul britanic, omologul său suedez Fredrik Reinfeldt a capitulat miercuri şi a anunţat că susţine nominalizarea fostului premier luxemburghez.
Alt aliat, olandezul Mark Rutte, s-a aliniat şi el imediat după aceea. A mai rămas ungurul Viktor Orban, un personaj populist foarte controversat în Europa, să poarte o bătălie care aminteşte de voturile de veto britanice.
Angela Merkel este cea care a dat semnalul retragerii. Ea a avertizat miercuri că este întru totul pregătită să participe la votul cerut de către Cameron, semnalându-le astfel inamicilor lui Juncker că au pierdut bătălia. "Avem nevoie de o majoritate calificată", a declarat cancelarul în Bundestag. "Este exact ceea ce prevăd tratatele" şi "nu va fi, deci, nicio dramă".
Liderii de stânga au venit în sprijinul candidatului creştin-democrat weekendul trecut, iar astfel victoria sa este asigurată. Nominalizarea va fi aprobată vineri. Actul juridic pe care liderii europeni îl trimit Parlamentului, însărcinat să-l supună la vot la jumătatea lui iulie, a fost deja redactat şi pe el se află numele lui Jean-Claude Juncker, a anunţat o sursă europeană.
Premierul britanic a promis, cu toate acestea, să lupte "până la capăt". "Eu cred că preşedintele Comisiei Europene ar trebui să fie ales de către şefii de stat şi de guverne aleşi. Nu trebuie să fie acceptată această preluare a puterii de către partide şi Parlamentul European (PE)", a pledat el miercuri.
Cu toate acestea, punţile de legătură nu au fost rupte între Cameron şi omologii săi conservatori. Potrivit Downing Street, Merkel şi Rutte l-au asigurat de susţinerea lor faţă de "apartenenţa Marii britanii la o Uniune Europeană reformată" şi de "angajamentul de a colabora" cu el "la momentul la care va renegocia relaţia" ţării sale cu UE.-
Înfruntări
Cei 28 de şefi de stat şi de guverne vor lăsa deoparte confruntările joi, timp de câteva ore, pentru a aduce un omagiu milioanelor de morţi din Primul Război Mondial, la aproape un secol de la atentatul de la Sarajevo, care a aruncat continentul în acest conflict.
Ei se întâlnesc joi după-amiaza în oraşul-martir Ypres, în nordul Belgiei.
Cu scopul de a evita orice dispută deplasată între Marea Britanie şi alţi europeni într-o zi menită să fie o sărbătoare a unei Europe a păcii, preşedintele Consiliului European, flamandul Herman Van Rompuy, a decis ca cina să fie consacrată exclusiv priorităţilor UE, deci programului de lucru al CE în viitorul cincinal.
Nici această discuţie nu este neapărat scutită de confruntări. Stânga europeană, reprezentată de către preşedintele francez François Hollande şi popularul şef al Guvernului italian Matteo Renzi, reclamă mai multă flexibilitate în aplicarea regulilor bugetare ale Pactului de Stabilitate, în vederea susţinerii investiţiilor şi creşterii economice.
Însă Angela Merkel rămâne pe poziţii. Ea şi-a reiterat miercuri refuzul de a modifica Pactul. "El stabileşte reguli clare şi oferă o mulţime de posibilităţi de flexibilitate", a apreciat ea.
În ceea ce-l priveşte pe Cameron, el ar putea să-şi manifeste furia, refuzând în bloc programul stabilit de către Van Rompuy. "Britanicii nu negociază nimic, nu discută despre nimic", a deplâns o sursă europeană.
În aceste condiţii, Van Rmpuy a renunţat la ideea de a soluţiona problema preşedinţiei Comisiei în cadrul unui "pachet" în care să fie incluse şi funcţiile de conducere ale celorlalte instituţii europene, şi anume preşedinţia Consiliului, postul de şef al diplomaţiei, preşedinţia Eurogrupului şi câteva posturi-cheie din cadrul Comisiei. Însă acest lucru nu împiedică purtarea unor negocieri în culise.
Un summit extraordinar ar putea să fie organizat la jumătatea lui iulie, potrivit mai multor surse europene. În acest sens este evocată data de 16 iulie, în urma învestirii preşedintelui Comisiei.