Anularea recursului compensatoriu, amânată de deputații din comisia juridică

Deputații PNL au solicitat abrogarea prevederilor Legii 169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, de modificare și de completare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, de modificare a Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Deputatul PNL Florin Roman a precizat că PNL consideră că este important ca deputații să se exprime pe acest proiect de lege și să abroge recursul compensatoriu.

"La ora actuală, în baza acordării beneficiilor compensatorii, avem în libertate 840 de deținuți care au fost încarcerați pentru omor, 73 pentru omor calificat, 355 pentru lovire sau alte violențe, 191 pentru traficul de minori, 566 pentru viol și 103 pentru act sexual cu un minor", a spus Roman, citând o statistică.

El a mai menționat că, din păcate, în lipsa unor intervenții legislative urgente, sunt noi tragedii. "1.299 de persoane au fost re-arestate dintre cei care au fost eliberați, iar în privința numărului persoanelor care au comis infracțiuni extrem de grave, cum este cazul omorului, tâlhăriei, pedofiliei, discutăm de circa 3.000 de persoane care la ora actuală zburdă în libertate pe străzi", a mai afirmat Roman.

Deputatul USR Stelian Ion a spus că parlamentarii trebuie să cadă de acord că această abrogare a recursului compensatoriu trebuie făcută. El a mai declarat că trebuie luate măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor din penitenciare și trebuie pus accentul pe prevenție.

Reprezentanții CSM și Ministerului Justiției au arătat că nu este suficientă abrogarea recursului compensatoriu, fără a pune ceva în loc.

"Cred că trebuie să precizăm faptul că orice dezbatere pe tema condițiilor de detenție trebuie să țină seama de reperele CEDO. Din această perspectivă, este cunoscută situația României. Sunt nenumărate hotărâri prin care statul român a fost condamnat și care a constatat supraaglomerarea din penitenciare și condițiile improprii de detenție, care, în optica CEDO, ar reprezenta o încălcare a dispozițiilor 3 din Convenția drepturilor omului referitoare la interzicerea tratamentelor inumane sau degradante. (...) Contextul prezentat credem că impune concluzia că doar eliminarea din reglementarea actuală a recursului compensatoriu fără a asigura în aceeași reglementare nicio măsură cu efect echivalent poate constitui doar un regres prin raportare la dispozițiile Convenției dreptului omului și la jurisprudența Curții europene, ambele obligatorii pentru statul român", a spus reprezentantul CSM Constantin Nicolae.

"Prin această inițiativă legislativă se propune revenirea la conținutul legii 254 din 2013 privind executarea pedepselor privative de libertate (...) Se propune abrogarea în întregime a acestei legi. Precizăm faptul că instituirea unui mecanism compensatoriu a constituit o necesitate rezultată în special de condamnare României la CEDO referitoare la condițiile din penitenciare. (...) Apreciem că propunerea de abrogare nu este una să ofere soluții corespunzătoare problematicii complexe din perspectiva supra populării penitenciarelor, astfel încât punctul de vedere al Guvernului este de a nu susține propunerea legislativă în această formă", a spus și reprezentantul Ministerului Justiției, Oana Bucur, consilier juridic Direcția elaborare acte normative.

Răzvan Coțofană, directorul Direcției pentru siguranță penitenciar din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), direcție care s-a ocupat de implementarea acestei legi, a afirmat că legea recursului compensatoriu a rezolvat în parte problema supraaglomerării din penitenciare.

"Noi suntem organ de executare a legii. Într-adevăr, din punct de vedere al supraaglomerării, ne-a rezolvat în parte această problemă. În 2017 aveam 25.800 de deținuți, astăzi ne situăm în jurul cifrei de 20.400. (...)Am început reparații capitale pentru a îmbunătăți condițiile de deținere. O parte din aceștia s-au întors în penitenciar. Ca o comparație, în 2016 s-au eliberat 10.200 de deținuți, în aproximativ 2 ani, din octombrie 2017 până în august 2019, aproximativ 20.000, deci cifrele nu ar fi foarte mari dacă le punem în comparație. Referitor la abrogarea legii 169, trebuie avut în vedere că această lege prevede și alte modificări, mă refer la dreptul convorbirilor telefonice ale deținuților, folosirea la muncă și recompensarea lor", a afirmat acesta.

Președintele de ședință Costel Neculai Dunavă (PSD) a propus amânarea dezbaterii acestui proiect, având în vedere că mai este în dezbatere un proiect pe această temă care nu a fost pus pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare și cele două proiecte trebuie dezbătute împreună. Propunerea a fost adoptată cu 11 voturi "pentru", 9 "împotrivă" și o abținere.

Camera Deputaților s-a întrunit în această săptămână în sesiune extraordinară, pe ordinea de zi figurând și proiectul de abrogare a recursului compensatoriu.