"Din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, secretarul de stat pentru afaceri europene George Ciamba l-a convocat astăzi, 16 septembrie 2015, pe Zákonyi Botond, ambasadorul Ungariei în România, pentru a transmite poziția părții române referitoare la o serie de evoluții din ultimele zile, precum: anunțul părții ungare privind proiectul construirii unui gard la granița cu România; declarațiile inacceptabile formulate de ministrul afacerilor externe al Ungariei, Peter Szijjarto, la adresa Premierului român, Victor Ponta; vizita privată în România a lui Katalin Szili, Comisar al Primului ministru la secretariatul de stat pentru politica națională din cadrul Oficiului Primului Ministru (8-10 septembrie 2015).

În cadrul discuțiilor, partea română a transmis cu prioritate preocuparea față de tendința manifestă a părții ungare de a atrage România într-o dispută artificială, care să se substituie problemelor pe care oficialii ungari le au de gestionat în contextul european actual, marcat de criza migranților. Secretarul de stat român a transmis în mod clar mesajul că partea română nu dorește ca accentul discuțiilor să continue să fie plasat pe o escaladare a declarațiilor publice, în detrimentul cooperării și identificării unor soluții pertinente, în spirit european, la provocările comune actuale.

Aurescu acuză Ungaria: "E vorba de o încercare de a ne atrage într-o dispută artificială"

Secretarul de stat român a reiterat poziția prezentată de MAE privind ridicarea unui gard la granița dintre două state membre UE, care nu este un gest corect din punct de vedere politic și este contrar spiritului european. Această poziție a fost comunicată de partea română la momentul la care a fost informată de către partea ungară, cu puțin timp înainte ca subiectul să fie făcut public. A arătat că, în calitate de parteneri strategici, partea română ar fi apreciat o analiză comună prealabilă pentru evaluarea impactului și a necesității unui astfel de proiect, în vederea unor eventuale măsuri agreate bilateral. Atitudinea părții ungare a surprins autoritățile române, în condițiile în care cooperarea dintre cele două state pe dimensiunea transfrontalieră, polițienească, a fost una constant bună și, în consecință, ar fi trebuit să permită o analiză comună. În plus, a menționat că, din perspectiva părții române, la acest moment nu se înregistrează o situație de fapt care să confirme presiunea migraționistă invocată de autoritățile ungare, în zona în care se dorește construirea gardului și, astfel, este de neînțeles graba cu care partea ungară realizează acest proiect.

Oficialul român a subliniat că este inacceptabil ca un ministru al afacerilor externe dintr-un stat european să lanseze public atacuri la adresa unui premier dintr-un alt stat european, inclusiv cu referire la teze legate de teme și situații care țin de politica internă a statului respectiv. A apreciat că afirmațiile ministrului de externe ungar sunt complet lipsite de respect față de persoana premierului, a Guvernului României și față de autoritățile statului român și se înscriu în acest joc de escaladare și dispută artificială, menit să atragă atenția de la problemele reale", precizează MAE în cadrul unui comunicat de presă.

Totodată, discuțiile au vizat și aderarea României la spațiul Schengen.

"Referitor la aderarea României la Schengen, partea română și-a exprimat surprinderea și a cerut explicații față de afirmațiile nefondate ale părții ungare dintr-un comunicat emis ieri de partea ungară, amintind că România a îndeplinit toate criteriile pentru aderarea la spațiul Schengen și se comportă deja ca un stat de facto al spațiului Schengen, asigurând la cele mai înalte standarde securitatea unei largi părți a frontierei externe a UE. De altfel, îndeplinirea criteriilor a fost recunoscută inclusiv de Ungaria, care a susținut, până în prezent, în mod constant și vocal, adoptarea, cât mai rapid posibil, a unei decizii pozitive privind aderarea României la Schengen.

A exprimat nedumerirea față de acesta abordare, care este contrară evaluărilor Comisiei Europene, precum și relației și spiritului de parteneriat dintre cele două state", se precizează în același document.

Mai mult, partea română a adus în discuție și ultima vizita a comisarului prim-ministrului ungar, pe teritoriul României, context în care și-a exprimat nemulțumirea față de întâlnirile avute de oficialul ungar cu reprezentanții minorității maghiare din România.

"De asemenea, secretarul de stat George Ciamba a exprimat surprinderea și neînțelegerea părții române față de vizita în România a Comisarului Prim Ministrului ungar pentru formularea conceptelor de autonomie în statele din zona Bazinului Carpatic, care a avut întâlniri cu reprezentanții minorității maghiare din România și, în acest context, și-a arogat rolul de coordonator al acestora în demersurile lor de definire și obținere a autonomiei teritoriale pe criteriul etnic. Partea română consideră inacceptabilă o astfel de ingerință în afacerile interne și dezaprobă orice demersuri de acest fel, care creează disensiuni și afectează climatul de conviețuire interetnică", potrivit MAE.

Ungaria, primul pas spre construirea gardului de la granița cu România. Inginerii sunt pe teren

După ce a fost făcut mincinos de șeful diplomației de la Budapesta, prim-ministrul Victor Ponta a declarat că vecinii de la vest iau măsuri care amintesc de nazism. La rândul său, ministrul de Externe Bogdan Aurescu a precizat că abordarea părții ungare nu este corectă, iar Budapesta continuă să dezinformeze.

Scandalul diplomatic între România și Ungaria a pornit pe fondul crizei refugiaților și ca urmare a deciziei Guvernului de la Budapesta de a construi un gard de sârmă ghimpată la granița cu România. Totodată, maghiarii au fost deranjați de afirmațiile premierului conform cărora Ungaria tratează refugiații cu bâta.