ALDE propune partidelor parlamentare un acord cu privire la justiție și statul de drept

"Retragerea neîntârziată din funcțiile ocupate în prezent în sistemul judiciar a tuturor celor care din 2009 și până în 2016 au elaborat și semnat protocoalele de colaborare secretă între SRI și instituțiile din sfera justiției. Este indubitabil că semnatarii acestor protocoale, ca și cei care i-au îndemnat să o facă, sunt cei care au exercitat în termeni reali o influență politică devastatoare asupra independenței Justiției.(...) Ministrul Justiției va fi o persoană independentă politic și de solidă reputație profesională, cel puțin până la restaurarea deplină a independenței justiției și eliberarea deplină a acesteia de sub controlul serviciilor speciale și a factorilor politici care controlează serviciile. (...) Procesul de elaborare a normelor privitoare la organizarea justiției și la legislația penală va încorpora pe viitor recomandările Comisiei de la Veneția ori de câte ori acestea vor fi formulate în termeni academici riguroși, în urma examinării, comparării și evaluării unei pluralități de surse românești și nu vor avea un caracter vădit politic. Depolitizarea justiției trebuie să includă și recomandările primite din partea unor organisme europene, fie ele politice sau de specialitate", prevede documentul postat miercuri pe site-ul alde.ro și citat de Agerpres.

În propunerea ALDE se arată că partidele trebuie să fie de acord cu "desecretizarea, denunțarea și abrogarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI și instituțiile din sfera justiției (Înalta Curte, Curți de Apel, Parchet General, DNA, CSM etc.), potrivit recomandării recentului raport al Comisiei de la Veneția. Această recomandare trebuie transpusă într-un set de bune practici judiciare și administrative care să facă efective atât repararea injustiției generată de protocoale, cât și răspunderea judiciară a celor implicați în elaborarea și punerea în operă a respectivelor înțelegeri oculte".

O altă prevedere se referă la înființarea unei Comisii independente pentru adevăr și reconciliere, care să includă specialiști de reputație internațională și care să investigheze, în afara oricăror interese partizane, cauzele care au dus la încheierea protocoalelor de colaborare între SRI și instituțiile din sfera justiției, efectele pe care aceste protocoale le-au produs în plan judiciar, instituțional și moral și, pe cale de consecință, să facă propuneri pentru restabilirea independenței justiției și pentru sancționarea celor responsabili de situarea ei într-o stare de dependență față de serviciile speciale și de factorii politici care au comandat activitatea acestora.

De asemenea, ALDE propune ca acordul să prevadă "colaborare corectă, onestă și întemeiată pe analiza unor fapte și texte verificate cu instituțiile europene interesate din partea tuturor forțelor politice și a reprezentanților instituțiilor din sfera justiției".

"Calitatea statului de drept în România este neîndoielnic o temă de dezbatere europeană și de dialog cu Parlamentul European și cu Comisia Europeană, inclusiv în cadrul mecanismului de cooperare și verificare. Politica penală a României este însă o materie de subsidiaritate, ce ține exclusiv de competența Parlamentului și, prin delegare, a Guvernului României. În măsura în care participă la dialog și consultare cu instanțe abilitate europene, părțile se angajează să distingă mereu și ferm între sfera domniei legii, supusă celei mai largi și temeinice discuții cu toți partenerii interesați, și cea penală, ce trebuie să rămână un domeniu de reflecție națională", se arată în proiectul de acord.

ALDE subliniază că un consens asupra locului și funcției sistemului judiciar în ansamblul autorităților publice românești trebuie să se întemeieze, în mod necesar, pe cel puțin două premise: împărtășirea unei viziuni comune asupra statului de drept ca "un ansamblu de norme, instituții, reguli și proceduri menite să garanteze liberul exercițiu al drepturilor și libertăților cetățenești" și "caracterul neideologic și nepolitic al organizării și înfăptuirii justiției".

"Părțile consideră că înțelegerea statului de drept ca un dispozitiv i-liberal de întărire și de extindere a funcțiilor și atribuțiilor instituțiilor represive ale statului (servicii speciale, parchet, Înalta Curte etc.) este tributară culturii juridice comuniste; statul de drept își merită numele atunci când este organizat în jurul drepturilor civile și al garanțiilor procesuale și este caracterizat de corectitudinea, transparența și imparțialitatea administrării justiției; părțile declară cetățeanul, justițiabilul, victima infracțiunii ca fiind subiectul eminent al statului de drept; statul de drept trebuie servit de magistrați imparțiali, independenți, dar și responsabili pentru actele lor, care înțeleg să nu acționeze în afara controlului celorlalte puteri ale statului; statul de drept nu poate funcționa dacă este instituit în afara principiului liberal al separației, echilibrului și controlului reciproc al puterilor (checks and balances)" - reprezintă argumentele primei premise propuse de ALDE.

În susținerea celei de a doua premise, referitoare la "caracterul neideologic și nepolitic al organizării și înfăptuirii justiției", ALDE propune ca textul acordului partidelor parlamentare să prevadă că părțile cad de acord să nu mai utilizeze tema justiției în confruntarea politică curentă, așa cum au făcut-o unele dintre ele, inclusiv președintele României, în ultimii ani, obișnuindu-se să utilizeze tema justiției ca pe un argument politic și electoral, împărțindu-i pe actorii spațiului public în "penali" și în "luptători împotriva corupției".

Totodată, se deplânge faptul că, printr-o asemenea utilizare, caracterul solemn al actului de justiție a fost devalorizat, justiția însăși fiind transformată într-o simplă lozincă a manifestărilor de stradă sau a dezbaterilor din presă și din mediile sociale.

"Părțile au convingerea că încrederea cetățenilor în justiție, aflată într-un declin accentuat în ultima perioadă, nu poate fi restaurată decât dacă cei care au recurs la o asemenea ideologizare a rolului social al statului de drept se vor angaja să renunțe la practicile acuzatorii iresponsabile și partizane care au erodat credibilitatea instituțiilor judiciare și au degradat domnia legii; în caz contrar, aceste forțe politice, nu vor avea îndreptățirea morală de a propune sau de a subscrie unui acord privind buna funcționare a justiției", se mai arată în documentul publicat de ALDE.