Adevărata poveste a sultanei Hurrem. Ce a făcut de fapt Roxelana în haremul sultanului..șocant!

Roksolania, o copilă de la poalele Carpaților 

Imperiul Otoman a ajuns la apogeul dezvoltării sale în perioada în care a fost condus de faimosul sultan Suleiman Magnificul. Campaniile sale militare au adus în interiorul granițelor imperiului teritoriul Irakului de astăzi, mare parte din Africa de Nord cu Algerul și Tunisul, Arabia și Yemenul. În același timp, otomanii ajunseseră și o temută forță navală, cu impresionante flote comerciale și de război, scrie Descopera.ro.

Sclavele și sclavii ucraineni erau capturați de tătarii din Crimeea, care-i vindeau ulterior negustorilor de sclavi turci. Dintre toți captivii ajunși la marea piață de sclavi din Istanbul, fetele frumoase erau printre cele mai căutate. Evident, toate sfârșeau drept sclave sexuale, cadâne în haremurile marilor viziri și demnitari, iar cele mai chipeșe ajungeau în mod sigur în haremul personal al sultanilor.

La fel a fost și destinul celei care avea să devină sultana Roxelana. Conform surselor istorice din secolele XVI-XVII, precum scrierile poetului polonez Samuel Twardowski, Roxelana, sau Roksolania în unele variante, a fost fiica unui preot ortodox rutean. Este foarte posibil ca numele de Roxelana să provină din Roxolania, o denumire dată de romani încă din cele mai vechi timpuri, ținuturilor rusești și ucrainene, pe baza faptului că înainte de invazia slavilor, acolo trăiau triburile roxolane ale sciților.

La baza acestei supoziții stă și faptul că romanii adăugau numelui unui bărbat provenit din ținuturile roxolanilor titulatura de Roxolanus.

Copila s-a născut în târgul Rohatin (astăzi oraș), situat la 68 kilometri de Lvov, care pe atunci era un mare centru al voievodatului rutenilor, entitate statală care făcea parte din regatul polonez.

Un raid de atac și jaf al unei hoarde tătărăști a schimbat pentru totdeauna destinul copilei. Tătarii s-au purtat după tipicul lor de atunci, i-au incendiat satul și i-au măcelărit familia. Atrași de frumusețea ei, au capturat-o cu gândul de a obține un preț bun pe ea.

Fata a fost vâdută succesiv mai multor negustori, din Kaffa, un mare centru al comerțului cu sclavi din Crimeea, până în târgul de carne vie din Istanbul. Unele surse susțin că Roxelana ar fi fost vândută direct lui Suleiman pe când acesta servea ca guvernator al Crimeei, înainte de a ajunge sultan. Adevărul istoric încă nu a fost stabilit.

Carieră în serai

Orice fată selectată pentru rolul de amantă a celui mai important om din imperiu trebuia să treacă prin adevărate „cursuri”. Și nu era deloc garantat faptul că va fi selectată pentru parada finală în care sultanul urma să o aleagă pentru harem. Doar câteva fete, din sute și mii, ajungeau la statutul de cadână.

Și lupta de abia din acel moment începea. Ierarhia haremului era una deosebit de strictă, cu legi implacabile, iar fata care dorea să ajungă în cea mai înaltă poziție, acea de sultană, nu trebuia deloc să se bazeze doar pe înfățișarea și nurii săi. Trebuia să aibă simțul politicii în sânge, să-și aleagă aliatele cu înțelepciune și să știe să conducă o intrigă fără să riște să fie descoperită. Odată intrată în harem, Roxelana a intrat sub observația temutei kagia-kadîn, femeia îndrituită să conducă haremul.

Acolo, viitoarea sultană a trebuit să învețe să coasă, să brodeze, să danseze, să cânte la mai multe instrumente muzicale turcești, ba chiar să mânuiască marionete și să spună povești. În labirintul social care era haremul sultanului, reușita Roxelanei a fost una de marcă, dar cu totul diferită de scenariul tipic din sute de telenovele, romane de dragoste și nuvele îndoielnice care tratează povestea celor doi.

Într-adevăr, Roxelana a devenit cea mai iubită soție a lui Suleiman, mama copiilor săi și cea mai apropiată prietenă și consilier, dar relatările istorice indică un curs al faptelor sensibil diferit de impresia generală lăsată de telenovele. Scenariul omniprezent în seriale TV romane și nuvele are în centrul său un tânăr sultan de 26 ani, ambițios și puternic, care tocmai se urcase pe tron, când, fără veste, ajunge să se îndrăgostească la prima vedere de o tânără captivă în vârstă de 15 ani, răpită din ținuturi îndepărtate.

Sultanul devine un fel de martor neputincios al apogeului cadânei, care ajunge pe cea mai înaltă treaptă exclusiv pe baza caracterului său intrigant și răzbunător, alături de temperamentul său sexual și trupul cu care l-a fermecat definitiv pe sultan.

Născută Anastasia (după unele surse Olexandra) Lisowska, fata a fost denumită Hürrem Sultan (sultana veselă, fericită) odată ce a ales să treacă la Islam și să intre în harem.

Frumoasă și nu prea ?

Referitor la frumusețea sa legendară, părerile pot fi împărțite dacă ținem cont de descrierile contemporanilor. Succesul câștigat pe baza înfățișării sale s-a bazat probabil pe contrastul vizual dintre ea și celelalte femei din harem. Nu avea nimic oriental în ea, nu avea ochii mari, negri și adânci, pielea măslinie și talia subțire a turcoaicelor și arăboaicelor.

Posibil ca pielea sa alb-rozalie, părul blond-roșcat și formele voluptoase, atât de apreciate de orientali, să fi fost capcanele cu care ambițioasa ruteancă l-a capturat definitv pe Suleiman Magnificul, cel mai puternic om al acelor timpuri.

„Giovane ma non bella” – „Tânără, dar deloc frumoasă” - comenta în scrierile sale ambasadorul venețian în anul 1526, - "totuși grațioasă, cu toate că este scundă de statură"- nota același ambasador.

Se pare totuși că inteligența sa nativă, dublată de oportunism și viclenie, a stat la baza succesului său. De fapt, toți oamenii politici ai vremii cu care a intrat în contact au remarcat inteligența sa, și nu frumusețea fizică.

Era capabilă să-l întrețină pe sultan cu discursuri captivante și șugubețe și în același timp să-i dea sfaturi extrem de pertinente în domeniile politicii și diplomației. În anul 1533, când Roxelana avea deja aproximativ 50 de ani, ambasadorul venețian Giovanni Navagero nota:

„Maiestatea sa sultanul o iubește pe Roxelana atât de mult, încât în toată istoria turcilor nu a existat vreo altă femeie care să se fi bucurat de atât de mult respect și admirație. Se spune că este foarte amabilă, înțeleaptă și cuviincioasă și că ea cunoaște toate dorințele și ambițiile sultanului”.

Dominico Trevisano, un alt diplomat italian la Istanbul, scria în anul 1554 că „Sultanul o iubește pe Roxelana atât de mult, încât nu mai vrea să fie cu nicio altă femeie, după cum vorbesc mirați și turcii, care se miră astfel de obiceiul sultanului, cu atât mai mult cu cât aceștia caută să se culce cu cât mai multe femei”.

Evident, nu a durat mult până în momentul în care majoritatea turcilor au ajuns să creadă că Roxelana era de fapt o vrăjitoare nemaivăzută, căci nimeni altcineva nu l-ar fi putut subjuga pe cel mai grandios sultan. Până și europenii ajunseseră să creadă acest lucru pe baza rapoartelor trimise de ambasadorii occidentali la Înalta Poartă.

În anul 1554, Johann Busbek, ambasadorul austriac, nota în scrierile sale că a fost informat despre niște femei misterioase venite la Istanbul pentru a-i vinte Roxelanei cranii de hiene, despre care se credea că pot fi folosite pe post de afrodisiace foarte puternice (!). „Dar niciuna dintre ele nu a vrut să-mi vândă măcar un singur os, motivând că erau destinate exclusiv sultanei Hurrem care vroia să-l facă pe sultan dependent de ea, iar oasele i-ar fi trebuit la fabricarea unor poțiuni magice”, adăuga convins ambasadorul.

Mulți dintre supușii săi turci erau siguri că sultanul lor era obedient Roxelanei deoarece aceasta îl ținea sub magia și vrăjile sale. Turcii erau convinși că ea a fost cea care a orchestrat din umbră scandalurile care au dus la execuția marelui vizir Ibrahim, cel mai bun prieten al sultanului, precum și la execuția lui Mustafa, unul dintre moștenitorii de drept ai tronului și fiu al unei soții mai vechi a sultanului.