Fostul președinte Traian Băsescu a cerut revizuirea sentinței prin care i s-a atribuit calitatea de colaborator al fostei Securități. Curtea de Apel București a programat dezbaterile în octombrie.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv, pe 23 martie, că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.
În septembrie 2019, Curtea de Apel București – instanța de fond – a admis acțiunea CNSAS și a decis că fostul președinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.
Magistrații de la Curtea de Apel București au avut nevoie de nouă luni pentru a motiva această decizie, iar în iunie 2020, dosarul a ajuns la Instanța supremă – Secția de contencios administrativ, după ce Traian Băsescu a formulat recurs.
Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut decizia primei instanțe.
„Respinge, ca fiind inadmisibilă excepția de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian. Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul-pârât Băsescu Traian împotriva sentinței nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Admite cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul Ciuvică Mugur-Cristian, în interesul intimatului-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 martie 2022”, se arată în hotărârea Înaltei Curți.
CNSAS: Acțiunile lui Băsescu au îngrădit dreptul la viață privată
În acțiunea depusă de CNSAS la Curtea de Apel București pentru stabilirea calității de colaborator al Securității a lui Traian Băsescu se arată că fostul președinte și-a turnat colegii și a menținut legătura cu Securitatea ca persoană de sprijin, până aproape de căderea regimului. În dosar au fost depuse documente de la SRI și MApN.
Din documentele depuse în instanță de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofițer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, și că ar fi dat două note informative olografe. Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenția de a pleca în străinătate și relații cu cetățeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
„Analizând informațiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viață privată (art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice) și dreptul la liberă circulație (art. 12 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice”, susținea CNSAS.
Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu față de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave românești care plecau în afara granițelor țării. În timpul procesului de la Curtea de Apel București, Traian Băsescu a negat că ar fi fost colaborator al fostei Securități.
