Ziua Mondială a Diabetului: ce este diabetul și ce analize trebuie să faci

Așadar, Ziua Mondială a Diabetului își propune să informeze, să educe și să mobilizeze publicul în lupta împotriva acestei boli cronice.

Încă de la început, trebuie precizat faptul există și o stare de prediabet, care reprezintă faza anterioară instalării diabetului de tip 2, iar valorile glicemiei sunt mai mari decât normalul, dar nu suficient de ridicate pentru ca un pacient să die diagnosticul cu diabet. Ea poate fi evaluată prin analize medicale și controlată prin schimbarea stilului de viață.

Tipurile de diabet

Principalele tipuri de diabet zaharat sunt împărțite în patru categorii principale, dar și alte forme specifice:

1. Diabetul de tip 1

Este o boală autoimună în care sistemul imunitar distruge celulele beta din pancreas care produc insulină (deficit absolut de insulină) și reprezintă aproximativ 5–10% din totalul cazurilor, informează diabetzaharat.ro.

Apare de obicei la copii, adolescenți sau adulți tineri, cu simptome care se instalează rapid. Tratamentul necesită administrarea zilnică de insulină (toată viața) și automonitorizarea glicemiei.

2. Diabetul de tip 2

Este cel mai răspândit tip, cu aproximativ 90–95% din cazuri, reprezentând rezistența celulelor la acțiunea insulinei, asociată cu un deficit progresiv de secreție de insulină din partea pancreasului. În cele mai multe cazuri, acest tip de diabet este legat de excesul de greutate, obezitate și sedentarism.

În general, afectează adulții (după 35-40 de ani), dar a început să apară tot mai des și la tineri. Tratamentul acestuia constă în modificarea stilului de viață (dietă și mișcare), medicamente antidiabetice orale sau, în timp, insulină.

3. Diabetul gestațional

Este un tip de diabet care apare la femei care nu aveau diagnostic de diabet anterior, din cauza hiperglicemiei (valori crescute ale zahărului în sânge) în timpul sarcinii (de regulă în trimestrul al doilea sau al treilea).

De obicei dispare după naștere, dar se menține riscul ca mama și copilul să dezvolte diabet de tip 2 mai târziu în viață. Există și în acest caz mai multe variante de tratament: dietă echilibrată, monitorizarea glicemiei și, uneori, tratament cu insulină.

4. Tipurile specifice de diabet (cauze diverse)

• Diabetul monogenic (MODY și diabetul neonatal) este cauzat de mutații genetice unice care afectează producția de insulină. Diabetul neonatal apare în primele 6 luni de viață, iar MODY apare de obicei la adolescenți sau tineri;

• LADA (Latent Autoimmune Diabetes in Adults) reprezintă o formă lentă de diabet autoimun care apare la adulți, având inițial un aspect similar cu tipul 2.

• Diabetul secundar unor boli sau medicamente poate fi provocat de afecțiuni ale pancreasului exocrin (pancreatită, fibroză chistică) sau indus de medicamente/substanțe chimice, cum ar fi tratamentele îndelungate cu corticosteroizi.

Semnele

Simptomele principale ale diabetului zaharat apar din cauza nivelului crescut al zahărului în sânge (hiperglicemie) și pot varia în funcție de tipul afecțiunii.

Simptome comune, pentru tipul 1 și 2:

• Sete excesivă (polidipsie) și gură uscată;

• Urinare frecventă (poliurie), mai ales noaptea;

• Foame extremă (polifagie), deși pacientul a mâncat în prealabil;

• Oboseală accentuată și lipsă de energie;

• Vedere încețoșată sau dificultăți de adaptare la lumină;

• Scădere în greutate rapidă și nejustificată (mai ales în diabetul de tip 1);

• Vindecare lentă a rănilor și tăieturilor;

• Infecții frecvente (urinare, cutanate sau fungice/candidoze);

• Semne de neuropatie (amorțeli sau furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor);

• Piele uscată sau apariția unor pete întunecate pe piele în zona gâtului sau axilelor (acanthosis nigricans, asociată cu rezistența la insulină).

Diferențe în funcție de tipul de diabet

În cazul diabetului de tip 1, simptomele se instalează brusc - în câteva zile sau săptămâni- fiind de obicei mai intense.

Diabetul de tip 2 se instalează lent, de-a lungul anilor, iar în stadiile incipiente poate fi complet asimptomatic. Tocmai de aceea, mulți pacienți descoperă boala doar în urma unor analize de rutină.

Valori de referință pentru diagnostic (conform ghidurilor medicale)

• Glicemia a jeun (pe nemâncate): Normală sub 100 mg/dl; prediabet între 100–125 mg/dl; diabet ≥ 126 mg/dl.

• Hemoglobina glicozilată (HbA1c): Diabet confirmat la un nivel ≥ 6.5%.

Analize

Pentru diagnosticarea și monitorizarea diabetului zaharat există mai multe analize:

Analize pentru diagnostic

• Glicemia, luată pe nemâncate (a jeun): Măsoară nivelul zahărului în sânge după un post de 8–12 ore.

• Normal: 70–100 mg/dL

• Prediabet: 100–125 mg/dL

• Diabet: ≥ 126 mg/dL (confirmat în probe diferite)

• Hemoglobina glicozilată (HbA1c): Arată media glicemiei din ultimele 2–3 luni.

• Normal: < 5,7%

• Prediabet: 5,7% – 6,4%

• Diabet: ≥ 6,5%

• Testul de toleranță orală la glucoză (TTGO), care măsoară glicemia la 2 ore după ingestia a 75g de glucoză.

• Normal: < 140 mg/dL

• Prediabet: 140–199 mg/dL

• Diabet: ≥ 200 mg/dL

• Glicemia întâmplătoare: ≥ 200 mg/dL însoțită de simptome specifice (sete excesivă, urinări frecvente, scădere în greutate).

Analize suplimentare și de monitorizare

• Examenul complet de urină și glicozuria/microalbuminuria, care verifică prezența zahărului în urină și eventualele complicații la nivelul rinichilor.

• Profilul lipidic: Colesterol total, LDL, HDL și trigliceride (pentru a evalua riscul cardiovascular).

• Creatinina serică și ureea: Evaluează funcția renală.

• Insulinemia sau Peptidul C: Ajută la diferențierea tipului de diabet (Tip 1 vs Tip 2).

Cum previi

Prevenirea diabetului zaharat de tip 2 se bazează pe adoptarea unui stil de viață sănătos și a unor măsuri zilnice care mențin glicemia și greutatea în limite normale.

Astfel, pentru e preveni diabetul, redu consumul de zahăr rafinat, băuturi carbogazoase, produse de patiserie și fast-food, alege cereale integrale, legume proaspete, fructe, proteine slabe și grăsimi sănătoase (ulei de măsline, nuci, pește).

Mai mult, fă cel puțin 30 de minute de mișcare moderată pe zi (mers pe jos într-un ritm susținut, alergat ușor, înot sau ciclism), însumând minimum 150 de minute pe săptămână.

Inclusiv menținerea unei greutăți normale reduce semnificativ riscul de rezistență la insulină. O scădere modestă în greutate (de exemplu, 5-7%) scade considerabil riscul de îmbolnăvire.

De asemenea, fumatul și consumul de alcool au un rol direct demonstrat în creșterea riscului de diabet. Dar și un somn de 6-8 ore pe noapte sau tehnicile de relaxare ajută la menținerea unui nivel echilibrat al cortizolului și al glicemiei.

Nu uita să faci periodic analize de sânge (glicemie, hemoglobină glicozilată), în special după vârsta de 45 de ani sau dacă ai factori de risc.

Diabetul în România

Diabetul zaharat reprezintă una dintre cele mai răspândite și mai severe probleme de sănătate publică din România, afectând aproape 1,4 - 1,5 milioane de persoane diagnosticate, conform datelor CNAS și INSP).

Dar la această statistică se adaugă un număr semnificativ de cazuri nediagnosticate și alte 3 milioane de persoane aflate în stadiu de prediabet. Se estimează că aproximativ 16,5% până la 30% din populație se confruntă cu prediabet.

Aproximativ 1 din 10 români suferă de diabet, prevalența generală fiind estimată în jur de 11,6%, iar diabetul zaharat de tip 2 reprezintă marea majoritate a cazurilor (între 81% și 84%), fiind strâns legat de stilul de viață, sedentarism și obezitate.

Cauze de deces asociate diabetului duc la peste 24.000 de cazuri, anual, în România.