Judecătorii Înaltei Curți, vizită de lucru la Luxemburg. Întâlnire cu președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene

Cine a făcut parte din delegația Înaltei Curți

Delegația Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost alcătuită din 14 judecători, reprezentând mai multe secții ale instanței supreme.

Din delegație au făcut parte:

• Adina Oana SURDU, Președintele Secției a II-a civile;

• Cristina TRUȚESCU, judecător, Secția I civilă;

• Adina Georgeta PONEA, judecător, Secția I civilă;

• Ileana Ruxandra TIRICĂ, judecător, Secția I civilă;

• Carmen Mihaela VOINESCU, judecător, Secția de contencios administrativ și fiscal;

• Luminița CRIȘTIU-NINU, judecător, Secția penală;

• Diana FLOREA BURGAZLI, judecător, Secția I civilă;

• Ionel FLOREA, judecător, Secția de contencios administrativ și fiscal;

• Ștefan Ioan LUCACIUC, judecător, Secția a II-a civilă;

• Dorina ZECA, judecător, Secția I civilă;

• Iulia CRAIU, judecător, Secția a II-a civilă;

• Isabelle TOCAN, judecător, Secția penală;

• Adriana NICOLAE, judecător, Secția a II-a civilă;

• Sonia DEACONESCU, judecător, Secția penală.

Întâlniri cu președintele Curții de Justiție a UE și cu judecătorii europeni

Programul vizitei a inclus sesiuni de lucru cu Koen LENAERTS, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și cu judecători și avocați generali ai Curții de Justiție și membri ai Tribunalului Uniunii Europene.

La activitățile desfășurate au participat, de asemenea, judecătoarea Octavia SPINEANU-MATEI, președintele Camerei a VIII-a a Curții de Justiție, Ion GÂLEA, președinte de Cameră al Tribunalului Uniunii Europene, și Mirela STANCU, judecător al Tribunalului.

Sesiunile de lucru au permis un schimb de opinii pe teme de actualitate pentru activitatea instanțelor naționale și europene. Discuțiile au abordat evoluții jurisprudențiale și aspecte de interes în materie civilă și penală, precum și rolul dialogului judiciar în interpretarea și aplicarea dreptului Uniunii Europene.

Dialogul dintre instanțele naționale și cele europene

Printre subiectele discutate s-au numărat importanța dialogului dintre judecători în contextul statului de drept și al valorilor Uniunii Europene, relația dintre curțile supreme naționale și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, dar și protecția jurisdicțională efectivă și dreptul la un proces echitabil.

Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis că schimburile de opinii au oferit cadrul pentru aprofundarea acestor teme și pentru consolidarea înțelegerii reciproce între cele două niveluri jurisdicționale.

Judecătorii români au asistat la ședința din cauza Glock/EUIPO

Un moment distinct al vizitei l-a reprezentat participarea delegației Înaltei Curți la ședința Tribunalului Uniunii Europene în cauza T-848/25 – Glock/EUIPO. Ședința a fost urmată de o întâlnire cu membrii Tribunalului.

Participarea la această ședință le-a oferit judecătorilor Înaltei Curți posibilitatea de a observa direct modul în care se desfășoară procedurile în fața Tribunalului Uniunii Europene. Dialogul purtat ulterior cu membrii Tribunalului le-a permis, totodată, să aprofundeze aspecte referitoare la funcționarea și jurisprudența acestei instanțe.

Înalta Curte subliniază importanța cooperării judiciare

Potrivit comunicatului, schimbul de opinii desfășurat pe parcursul celor două zile a evidențiat importanța cooperării judiciare și a dialogului direct dintre instanțele naționale și jurisdicțiile Uniunii Europene.

Acest tip de cooperare este considerat important atât pentru schimbul de experiență și bune practici, cât și pentru aprofundarea înțelegerii reciproce a particularităților celor două niveluri jurisdicționale.

Înalta Curte de Casație și Justiție subliniază că relația dintre instanțele naționale și jurisdicțiile Uniunii Europene reprezintă un element esențial pentru funcționarea spațiului judiciar european.

În acest context, dialogul constant, deschiderea și schimbul de experiență contribuie la consolidarea încrederii reciproce și la asigurarea unei aplicări coerente și efective a dreptului Uniunii.

Angajamentul față de valorile ordinii juridice europene

Vizita la Luxemburg a reprezentat, totodată, potrivit Înaltei Curți, expresia atașamentului instituției față de valorile și principiile care fundamentează ordinea juridică europeană.

Între acestea se numără statul de drept, independența justiției, respectarea drepturilor fundamentale și garantarea unei protecții jurisdicționale efective.

Înalta Curte de Casație și Justiție își reafirmă astfel angajamentul față de consolidarea cooperării judiciare europene și dezvoltarea dialogului instituțional susținut cu jurisdicțiile Uniunii Europene, în acord cu valorile și principiile comune ale ordinii juridice europene și în beneficiul unei aplicări unitare a dreptului Uniunii.