Înalta Curte de Casație și Justiție a venit miercuri cu o reacție dură după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea Guvernului și a stabilit că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între cele două instituții. Instanța supremă transmite că simplul fapt că Guvernul a pierdut un proces nu transformă disputa într-un conflict constituțional.
În comunicatul transmis după decizia CCR, Înalta Curte susține că Guvernul nu a arătat ce atribuție constituțională i-ar fi fost luată și nici ce competență a Executivului ar fi fost blocată. În opinia instanței supreme, în discuție a fost, de fapt, dreptul magistraților de a merge în instanță pentru a cere recunoașterea unor drepturi salariale.
Înalta Curte: „Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional”
„Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor”, transmite Înalta Curte. Mesajul vine după ce CCR a respins sesizarea Guvernului și a confirmat că nu a existat un blocaj instituțional între Executiv și instanța supremă.
ÎCCJ insistă asupra ideii că hotărârile instanțelor trebuie respectate și nu pot fi contestate prin invocarea unui conflict constituțional atunci când una dintre părți este nemulțumită de rezultat. „Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional”, arată instanța supremă.
În reacția publică, Înalta Curte subliniază că Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care instanța supremă și-ar fi însușit-o și nici vreo atribuție a Executivului care să fi fost împiedicată. Din acest motiv, susține ÎCCJ, nu putea fi vorba despre un conflict juridic de natură constituțională. Instanța supremă spune că sesizarea Guvernului a dus, în realitate, discuția spre dreptul magistraților de acces la justiție. Cu alte cuvinte, ÎCCJ consideră că problema era una care trebuia judecată în instanță, nu mutată în fața Curții Constituționale sub forma unui conflict între puterile statului.
Înalta Curte a remarcat și faptul că decizia Curții Constituționale a fost luată cu majoritate de voturi. În comunicat, instanța supremă apreciază că judecătorii constituționali care au susținut soluția au arătat, prin votul lor, atașament față de valorile statului de drept și față de rolul justiției ca putere în stat.
„Rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată”, transmite ÎCCJ, într-una dintre cele mai dure formulări din comunicatul publicat miercuri. Instanța supremă pune astfel accentul pe ideea că regulile juridice trebuie aplicate indiferent de contextul politic sau de miza financiară a litigiului.
Miza conflictului: restanțele salariale ale magistraților
Disputa dintre Înalta Curte și Guvern are în centru restanțele salariale ale magistraților, estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei. ÎCCJ a mers în instanță pentru a cere ca Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare plății acestor drepturi. În primă instanță, Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Înaltei Curți și a stabilit că Executivul trebuie să asigure sumele necesare. Guvernul a contestat hotărârea și, separat, a sesizat CCR, susținând că instanțele nu pot obliga Executivul să facă rectificări bugetare sau să decidă modul în care sunt împărțiți banii publici.
Ce a decis CCR
Curtea Constituțională a stabilit miercuri doar că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte. Decizia nu stabilește însă direct cât trebuie plătit magistraților și nici momentul în care aceste sume trebuie achitate. Procesul privind banii este separat de sesizarea soluționată de CCR. Curtea de Apel București a dat deja o primă hotărâre favorabilă ÎCCJ, dar aceasta a fost contestată de Guvern și Ministerul Finanțelor, iar disputa privind plata efectivă a sumelor merge mai departe pe calea instanțelor.
De unde a pornit disputa dintre Înalta Curte și Guvern
Totul a pornit de la drepturi salariale pe care magistrații susțin că trebuie să le primească în baza unor hotărâri judecătorești anterioare. Înalta Curte a cerut în instanță ca Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile, iar Curtea de Apel București i-a dat dreptate în primă instanță. Guvernul a contestat decizia și a mers separat la CCR, susținând că instanța ar fi intrat peste atribuțiile Executivului și ale Parlamentului în materie bugetară. CCR a respins însă această interpretare și a stabilit pe 7 octombrie că nu a existat niciun conflict constituțional între cele două instituții.
