Curtea de Apel București a explicat, miercuri, motivele pentru care a dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen. Judecătorii au invocat trei argumente principale: riscul ca Georgescu să influențeze ancheta, posibilitatea ca acesta să se sustragă cercetării penale și existența unor probe pe care instanța le consideră suficiente pentru a susține acuzațiile formulate de procurorii DIICOT.
Curtea de Apel București (CAB) a motivat, miercuri, decizia în ceea ce privește arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen. Judecătorii și-au argumentat, astfel, decizia prin trei motive.
Primul ar fi legat de faptul că, dacă ar fi lăsat în libertate, Călin Georgescu ar putea influența procesul. Cel de-al doilea motiv se referă la o posibilă fugă din țară, existând, deci, riscul, ca acesta să se sustragă de la cercetarea penală din acest dosar.
Al treilea motiv este legat de faptul că - spun judecătorii - în acest mement există probe suficiente care să conducă la ideea că Georgescu împreună cu Rusen ar fi comis faptele de care îi acuză procurorii DIICOT.
Probele “au puterea de a convinge un arbitru obiectiv si impartial ca inculpatii ar fi săvârșit faptele cu privire la care s-a pus in mișcare actiunea penala fata de acestia”, mai susțin procurorii DIICOT.
Călin Georgescu, arest preventiv pentru 30 de zile
Curtea de Apel București a admis, pe 29 septembrie, contestația formulată de procurorii DIICOT și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și Ioan Rusen. Hotărârea este definitivă.
Respinge ca nefondate contestatiile formulate de contestatorii-inculpati. Admite contestația formulată de PICCJ-DIICOT. Desfiinteaza incheierea contestata si , pe fond, rejudecand, dispune urmatoarele: Admite propunerea formulata de PICCJ-DIICOT de luare a măsurii arestării preventive privind pe inculpați. Dispune arestarea preventivă a inculpaților pe o perioadă de 30 de zile. Definitivă”, se arată în decizia CAB.
Decizia a fost luată după o ședință de judecată complexă, în care completul a ajuns să fie format din trei judecători. În prima fază, Tribunalul București a decis ca Georgescu să fie cercetat sub control judiciar, măsură considerată prea blândă în acest caz.
Ca urmare a acestei decizii, Georgescu și Rusen au fost duși în Arestul Central al Poliției Capitalei.
Pe data de 21 septembrie, Călin Georgescu a fost reținut pentru 24 de ore. Acesta este al treilea dosar care îl vizează pe Georgescu, care acesta este acuzat că l-a înșelat pe omul de afaceri Răzvan Leu cu 1,1 milioane de euro. În același dosar este vizat și un presupus complice al lui Georgescu, omul de afaceri Ionel Rusen. Și acesta a contestat măsura controlului judiciar, cerând să fie cercetat în libertate.
Dosarul de înșelăciune a lui Călin Georgescu
Ancheta în dosarul de înșelăciune a pornit de la o plângere depusă de un om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care susține că ar fi fost păgubit cu suma de un 1 milion de euro.
Leu l-ar fi cunoscut pe Georgescu prin intermediul unui prieten comun, Ion Negoescu, iar fostul candidat i-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase. Afacerea avea nevoie de o linie de credit în valoare de 6 milioane de euro, iar Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu un om de încredere, Ionel Rusen, care la rândul lui i-a prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, reprezentantul unei bănci din Elveția.
Pentru a obține creditul, lui Leu i s-a cerut să achite o garanție de 1 milion de euro, dintre care 100.000 de euro urmau să fie folosiți pentru a finanța campania lui Georgescu la prezidențiale. Procurorii spun că pentru această ultimă sumă a fost prezentat inclusiv un plan de cheltuieli.
