Trei asociaţii ale magistraţilor atrag atenția că România riscă o procedură de infringement şi sancţiuni financiare „severe” dacă nu se conformează hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) potrivit căreia judecătorii naţionali au puterea de a lăsa neaplicată o decizie a Curţii Constituţionale, fără a risca să fie sancționați disciplinar, dacă respectiva decizie a Curții Constituționale naționale vine în contradicție cu dreptul european și lasă neapărate interesele financiare ale Uniunii.
CJUE a arătat că dreptul UE are întâietate în fața unei jurisprudenţe a unei curţi constituţionale naționale, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispoziţiile naţionale în materie de prescripţie, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracţiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale UE sau de corupţie. Instanța europeană a mai spus că supremaţia dreptului Uniunii Europene impune ca judecătorii naţionali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei curţi constituţionale care este contrară acestui drept, fără a fi expuşi riscului de a le fi angajată răspunderea disciplinară.
Decizia CJUE a venit în contextul mai larg în care Curțiile Constituționale din statele est-europene precum Polonia, Ungaria sau România, dar și din Germania, au decis că deciziile lor au întâietate în fața deciziilor CJUE și a legislației europene.Ce a spus CJUE despre cazul RomânieiPotrivit unui comunicat de presă al CJUE, recomandările Comisiei Europene pentru România, în cadrul MCV, sunt obligatorii. „Actele adoptate înainte de aderare de instituțiile Uniunii sunt obligatorii pentru România de la data aderării sale. Aceasta este situația Deciziei 2006/928, care este obligatorie în toate elementele sale pentru România atât timp cât nu a fost abrogată. Obiectivele de referință care urmăresc să asigure respectarea statului de drept au de asemenea caracter obligatoriu. România este astfel ținută să ia măsurile adecvate pentru atingerea acestor obiective, ținând seama de recomandările formulate în rapoartele întocmite de Comisie”, notează CJUE.
CJUE amintea că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a condamnat mai multe persoane, inclusiv foști parlamentari și miniștri, pentru infracțiuni de evaziune fiscală privind TVA-ul, precum și pentru fapte de corupție și de trafic de influență, în special în legătură cu gestionarea unor fonduri europene.
