Răsturnare de situație în negocierile de pace pentru Ucraina. Rusia ar fi inclus pe lista condițiilor pentru încheierea războiului retragerea Finlandei din NATO și închiderea bazelor Alianței Nord-Atlantice din Estonia, Letonia și Lituania, a transmis vineri publicația germană Bild. Kremlinul a dezmințit însă aceste informații, relatează agenția EFE.
Rusia ar fi cerut retragerea Finlandei din NATO și închiderea bazelor Alianței din țările baltice
Potrivit publicației germane Bild, Moscova ar fi prezentat o propunere de reorganizare a arhitecturii de securitate europene în cadrul unor discuții informale cu reprezentanți europeni, desfășurate în paralel cu negocierile trilaterale de săptămâna aceasta de la Abu Dhabi, la care au participat Ucraina, Rusia și Statele Unite.
Bild relatează că, în paralel cu discuțiile oficiale, au avut loc contacte în mai multe formate, unele prin intermediul unor mediatori civili, iar altele prin intermediul unor mediatori militari.
Potrivit propunerii atribuite Moscovei, Rusia ar solicita păstrarea teritoriilor ocupate în Ucraina, precum și a unei părți din Donbas pe care nu a reușit să o cucerească militar. De asemenea, planul ar prevedea demilitarizarea porturilor ucrainene din Odesa și Nikolaiv.
Ucraina nu ar urma să adere la NATO, însă ar putea deveni membră a Uniunii Europene, o posibilitate pe care Moscova a acceptat-o și în declarații anterioare.
Printre condițiile Kremlinului s-ar număra închiderea bazelor militare ale NATO din Estonia, Letonia și Lituania, precum și retragerea Finlandei din Alianță și revenirea acesteia la statutul de neutralitate pe care îl avea înainte de război.
De asemena, planul ar include și o reorganizare a Republicii Moldova, care ar urma să devină o republică federală, din care să facă parte oficial Transnistria și Găgăuzia. În cazul unei eventuale aderări a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cele două regiuni ar putea organiza referendumuri privind propria independență.
În schimbul acestor concesii, Rusia ar renunța la desfășurarea armelor nucleare și a rachetelor cu rază medie de acțiune pe teritoriul Belarusului.
Kremlinul dezminte cererea privind retragerea Finlandei din NATO
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins joi informațiile potrivit cărora Moscova ar fi cerut retragerea Finlandei din NATO. În declarații preluate de agenția rusă Interfax, acesta a precizat că subiectul ”nu a fost discutat” la Abu Dhabi.
La rândul său, ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a calificat vineri drept ”scandaloase” presupusele solicitări ale Rusiei adresate NATO. Oficialul a avertizat că Moscova încearcă să determine statele membre ale Alianței să accepte restricții care ar servi intereselor sale.
„Acest gen de lucruri nu sunt negociabile, iar Rusia știe asta. Este absolut revoltător chiar și numai să sugerezi așa ceva”
a declarat Häkkänen în cadrul unei conferințe de presă.
Totodată, ministrul finlandez a subliniat că arhitectura de securitate europeană, în special în ceea ce privește apărarea statelor independente și a membrilor NATO, nu reprezintă ”deloc un subiect negociabil”.
În opinia sa, Rusia și-a intensificat în ultima perioadă presiunile asupra Europei și Statelor Unite, încercând să testeze limitele concesiilor pe care Occidentul ar fi dispus să le facă.
„Cu cât Occidentul va fi mai conciliant față de ambițiile militare ale Rusiei, cu atât Rusia îl va testa mai mult. Moscova va merge atât de departe cu aceste testări pe cât îi va permite indulgența occidentală”
a subliniat el.
Potrivit lui Häkkänen, strategia Moscovei este de a formula cerințe cât mai ample înaintea unor eventuale negocieri cu Europa, pentru ca ulterior să prezinte anumite concesii drept compromisuri și să își atingă mai ușor obiectivele inițiale.
Finlanda a devenit oficial membră a NATO la 4 aprilie 2023, la mai puțin de un an de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Decizia a marcat renunțarea la politica tradițională de nealiniere militară, după aproape trei decenii de cooperare strânsă cu Alianța Nord-Atlantică.
