Federalizarea Moldovei, o posibilă revendicare a Rusiei în negocierile de pace

Republica Moldova ar putea deveni subiect de negociere în cadrul discuțiilor internaționale privind viitoarea ordine de securitate a Europei, desfășurate în paralel cu eforturile de încheiere a războiului din Ucraina. Potrivit unor informații publicate de presa independentă rusă, Moscova ar susține transformarea țării într-o federație, cu Transnistria și Găgăuzia ca entități cu statut politic special. O asemenea formulă ar putea oferi Rusiei pârghii suplimentare asupra deciziilor de la Chișinău.

Informațiile au fost publicate inițial de Ekho și preluate de Novaya Gazeta Europa. Potrivit relatării, unul dintre grupurile implicate în negocierile privind încheierea conflictului din Ucraina ar fi transmis partenerilor europeni ai Kievului un document cu posibile condiții pentru reorganizarea sistemului de securitate de pe continent.

Printre scenariile prezentate se regăsește și o formulă de reorganizare constituțională a Republicii Moldova, care ar presupune integrarea Transnistriei și Găgăuziei într-un stat federal.

Ambele regiuni au o importanță strategică pentru Moscova, care și-a construit de-a lungul timpului mecanisme de influență politică în aceste teritorii.

Andrei Curăraru, analist al comunității WatchDog.MD, a explicat, într-o intervenție relatată de Moldova 1, că federalizarea ar putea crea instrumente prin care Rusia să influențeze direct sau indirect hotărârile politice ale autorităților centrale de la Chișinău.

Ce prevederi ar putea face parte din planul atribuit Moscovei

Varianta descrisă de publicațiile ruse presupune acordarea unui statut distinct Transnistriei și Găgăuziei în cadrul unei structuri federale. Nu ar fi vorba doar despre o schimbare administrativă, ci despre o reorganizare a raporturilor de putere între autoritățile centrale și cele două regiuni.

Documentul ar conține și o prevedere referitoare la prezența militară rusă: retragerea trupelor Moscovei din Transnistria ar putea fi acceptată în schimbul angajamentului Republicii Moldova de a rămâne în afara alianțelor militare.

Un alt element ridică însă probleme suplimentare pentru integritatea teritorială a țării. Conform propunerilor relatate de Ekho, Transnistria și Găgăuzia ar putea primi dreptul de a organiza referendumuri privind independența în cazul în care Republica Moldova ar deveni membră a Uniunii Europene.

O astfel de prevedere ar crea posibilitatea ca procesul de integrare europeană să fie însoțit de presiuni separatiste și chiar de riscul dezmembrării statului.

Republica Moldova nu ar fi singura țară vizată de propunerile atribuite grupului de negociere. Același document ar include cerințe referitoare la limitarea amplasării bazelor militare în statele baltice și în Finlanda, dar și modificări privind statutul de securitate al Helsinkiului.

Memorandumul Kozak, precedentul care explică temerile Chișinăului

Planul de federalizare readuce în atenție unul dintre cele mai controversate episoade din relația Republicii Moldova cu Rusia: tentativa de impunere a Memorandumului Kozak, în 2003.

Proiectul, asociat cu Dmitri Kozak, oficial al administrației Vladimir Putin, urmărea reorganizarea Republicii Moldova într-o federație alcătuită din trei componente: teritoriul controlat de autoritățile constituționale, Transnistria și Găgăuzia.

Arhitectura instituțională propusă prevedea un Parlament cu două camere. Camera superioară urma să aibă 26 de membri, distribuiți astfel: 13 reprezentanți ai Republicii Moldova, nouă ai Transnistriei și patru ai Găgăuziei.

Această distribuție ar fi oferit regiunii transnistrene o capacitate considerabilă de blocaj în procesul legislativ. Pentru adoptarea unor decizii importante ar fi fost necesare majorități care făceau indispensabil acordul reprezentanților regiunii separatiste.

În consecință, o entitate care nu se afla sub controlul constituțional al Chișinăului ar fi putut influența funcționarea întregului stat.

Autoritățile moldovene au respins în cele din urmă memorandumul, iar documentul nu a mai fost semnat. De atunci, orice propunere de federalizare care acordă un rol politic major regiunilor separatiste este privită cu suspiciune la Chișinău.

De ce ar putea deveni Republica Moldova parte a negocierilor pentru pacea din Ucraina

Discuțiile privind viitorul Ucrainei par să depășească tot mai mult problema încetării ostilităților și să atingă chestiuni mai largi, legate de raporturile de securitate dintre Rusia și statele occidentale.

Negocierile desfășurate la Abu Dhabi au produs un acord de principiu privind schimbul de prizonieri, dar nu au dus la o înțelegere decisivă asupra opririi războiului.

În paralel, potrivit informațiilor publicate de Axios, administrația americană ar fi cerut Moscovei să înainteze propuneri pentru un posibil acord de securitate cu statele europene, care să completeze negocierile privind Ucraina.

În acest context, cererile atribuite Rusiei arată că Moscova ar putea încerca să lege soluționarea conflictului ucrainean de obținerea unor garanții și concesii mai ample în regiune.

Pentru Republica Moldova, miza ar fi una majoră: o eventuală înțelegere negociată între marile puteri ar putea pune în discuție nu doar statutul său militar, ci și organizarea internă a statului, relația cu regiunile separatiste și parcursul european.

Deocamdată, informațiile despre aceste condiții provin din relatările presei independente ruse și nu reprezintă un acord internațional confirmat.