Rusia ar fi dispusă să accepte aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, însă pune o condiție fermă: Kievul trebuie să renunțe la orice alianță militară, inclusiv la NATO sau la eventuale structuri de apărare europene. Poziția Moscovei ar fi fost transmisă în timpul negocierilor de pace de la Abu Dhabi, unde reprezentanții Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite au discutat despre viitorul securității europene. Informațiile provin din relatări pe surse, fără ca această condiție să fie prezentată drept parte a unui acord încheiat între cele două țări.
Vladimir Medinski, consilier al Kremlinului și șeful delegației ruse, ar fi exprimat această poziție în cadrul discuțiilor desfășurate cu ușile închise, potrivit unor surse citate de publicația ucraineană Gordon și preluate de Kyiv Post. Declarațiile au apărut în contextul negocierilor de pace de la Abu Dhabi, unde delegațiile celor trei state încearcă să găsească o soluție pentru încheierea războiului. Una dintre principalele probleme rămâne stabilirea garanțiilor de securitate pentru Ucraina și a angajamentelor pe care aceasta le-ar putea avea după încheierea conflictului.
Rusia acceptă Ucraina în Uniunea Europeană, dar respinge orice alianță militară
În a doua zi a negocierilor trilaterale, Vladimir Medinski ar fi criticat extinderea NATO spre est, invocând angajamente pe care, potrivit afirmațiilor sale, statele occidentale și le-ar fi asumat după prăbușirea Uniunii Sovietice. Reprezentantul rus a susținut că Occidentul ar fi promis că Alianța Nord-Atlantică nu se va extinde, dar că ulterior a permis aderarea mai multor state din fostul bloc sovietic. Din acest motiv, Moscova nu ar mai avea încredere în declarațiile și promisiunile occidentale privind viitoarea extindere a NATO, conform Kyivpost.com.
În ceea ce privește Ucraina, Medinski ar fi transmis că Rusia nu se opune integrării țării în Uniunea Europeană, atât timp cât Kievul nu devine membru al niciunei alianțe militare. Condiția nu se limitează la NATO, ci vizează inclusiv eventualele alianțe europene de apărare. Prin această poziție, Moscova încearcă să facă o distincție între apropierea economică și politică a Ucrainei de Uniunea Europeană și participarea acesteia la structuri care i-ar putea oferi protecție militară.
Kremlinul a mai cerut neutralitatea Ucrainei. Ce condiții au fost prezentate în trecut
Poziția atribuită lui Vladimir Medinski nu reprezintă o schimbare majoră față de cererile formulate anterior de Moscova. În februarie 2025, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, declara că Ucraina are dreptul suveran de a adera la Uniunea Europeană, dar sublinia că Rusia are o abordare diferită atunci când vine vorba despre securitate și alianțe militare. Oficialul rus făcea astfel o separare clară între integrarea europeană a Kievului și posibilitatea ca Ucraina să beneficieze de protecția unei alianțe militare.
În iunie 2025, în timpul negocierilor desfășurate la Istanbul, Rusia a prezentat un memorandum prin care solicita ca Ucraina să adopte un statut de neutralitate și să renunțe la aderarea la orice alianță militară. Documentul conținea și restricții privind dimensiunea forțelor armate ucrainene, precum și tipurile și cantitățile de armament pe care Kievul ar fi putut să le dețină. Aceste condiții făceau parte dintr-un pachet mai amplu de solicitări formulate de Moscova pentru încheierea conflictului.
Printre cererile prezentate atunci se număra și retragerea trupelor ucrainene din patru regiuni ocupate parțial de Rusia: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Moscova condiționa încetarea focului de această retragere, reluând astfel solicitări formulate și în timpul negocierilor eșuate de la Istanbul din 2022. Și atunci, Rusia încercase să obțină angajamentul că Ucraina nu va adera la NATO sau la alte alianțe militare, considerând această chestiune una dintre condițiile importante ale unui eventual acord.
În aprilie 2025, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, reafirmase că Ucraina ar trebui să renunțe la aspirațiile de aderare la NATO și să accepte statutul de neutralitate în cadrul unui acord de pace. Moscova solicitase, de asemenea, recunoașterea internațională a pretențiilor sale teritoriale asupra Crimeii și a celorlalte patru regiuni ucrainene revendicate. Aceste cereri arată că statutul militar al Ucrainei și problema teritoriilor rămân două dintre principalele puncte de dispută în negocierile pentru încheierea războiului.
Trimișii lui Donald Trump merg la Moscova pentru discuții cu Vladimir Putin
După negocierile de la Abu Dhabi, reprezentanții Statelor Unite urmează să se deplaseze joi, 12 noiembrie, la Moscova, pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin. Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, și Steve Witkoff, trimisul Casei Albe, vor încerca să stabilească o dată pentru următoarea rundă de negocieri. Un alt obiectiv important al vizitei este obținerea acordului liderului de la Kremlin pentru participarea reprezentanților europeni la viitoarele discuții privind pacea în Ucraina.
Jared Kushner, care a participat la medierea discuțiilor de la Abu Dhabi, a anunțat că el și Steve Witkoff vor discuta direct cu Vladimir Putin despre posibilitatea extinderii formatului de negociere. Administrația americană urmărește ca reprezentanții europeni să aibă un loc la masa discuțiilor, în condițiile în care deciziile privind Ucraina ar urma să influențeze securitatea întregului continent. Participarea Europei la viitoarele negocieri depinde însă și de acceptul Moscovei, pe care oficialii americani speră să îl obțină în timpul vizitei.
