Extern· 7 min citire

Oligarhii ruși au început să-i pregătească succesiunea lui Putin. Visul pe care îl au pentru Rusia

Vladimir Putin. Foto: Profimedia

Vladimir Putin. Foto: Profimedia

Scris de Gabriela Mănăilescu Publicat: 16 nov. 2026, 18:11

În spatele loialității afișate public, o parte dintre cei mai bogați ruși se gândește deja la perioada de după Putin. Războiul din Ucraina și sancțiunile occidentale le-au redus averile, libertatea de mișcare și influența politică, iar unii speră la revenirea unui sistem în care oligarhii să împartă puterea.

După aproape un sfert de secol în care a dominat politica Rusiei, Vladimir Putin nu mai este considerat de toți miliardarii țării drept un lider de neînlocuit. În spatele declarațiilor publice de susținere a Kremlinului, în cercurile private ale marilor oameni de afaceri se discută tot mai mult despre viitorul țării și despre posibilitatea unei schimbări de putere.

Nemulțumirile au fost alimentate de războiul declanșat împotriva Ucrainei și de sancțiunile occidentale, care au afectat statutul internațional al oligarhilor și le-au restrâns libertatea de mișcare. Avioanele private, iahturile de pe Riviera Franceză și proprietățile luxoase din străinătate nu mai pot fi folosite la fel de ușor ca înainte. În plus, oamenii de afaceri au pierdut o mare parte din influența pe care o exercitau odinioară asupra deciziilor politice de la Moscova.

O analiză publicată de The Economist, semnată de jurnalistul Arkady Ostrovsky, descrie schimbarea de atmosferă din rândul elitei economice ruse. Potrivit publicației, unii dintre cei mai bogați oameni ai țării au început să își imagineze cum ar putea arăta Rusia după plecarea lui Putin de la putere.

De ce a ajuns Putin să fie numit „Bătrânul” în cercurile private

Nemulțumirea față de liderul de la Kremlin se reflectă inclusiv în apelativul folosit de unii miliardari atunci când vorbesc despre el în privat. Dacă în trecut Vladimir Putin era numit „Nachalnik” („Șeful”) sau „Perviy” („Primul”), în anumite cercuri a început să fie desemnat prin termenul „Ded”, tradus prin „Bătrânul” sau „Bunicul”, o formulare care poate transmite și o notă de dezamăgire, potrivit publicației italiene Il Messaggero.

Un moment care a arătat cât de mult se schimbase raportul de forțe dintre președinte și marii oameni de afaceri a avut loc pe 24 februarie 2022, chiar în ziua în care Rusia a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei.

Putin a convocat atunci peste 30 de miliardari în Sala Ecaterina de la Kremlin. În plină pandemie de COVID-19, oamenii de afaceri purtau măști de protecție și stăteau aliniați de-a lungul unui perete, în timp ce președintele li se adresa de la distanță, fără mască.

Mesajul liderului rus a fost unul fără echivoc. El le-a cerut să susțină integral efortul de război și să contribuie la menținerea producției, a activității economice și a locurilor de muncă. În imaginile video făcute publice de Kremlin, niciunul dintre miliardarii prezenți nu intervine pentru a-și exprima o opinie diferită.

Tăcerea lor ilustrează mecanismul de control construit de Putin în deceniile petrecute la conducerea Rusiei. În acest sistem, exprimarea dezacordului față de lider poate atrage consecințe grave.

Cazul Hodorkovski, lecția care i-a făcut pe miliardari să tacă

Un precedent care a influențat comportamentul oligarhilor datează din 2003. Mihail Hodorkovski, considerat atunci cel mai bogat om din Rusia și unul dintre finanțatorii opoziției, l-a acuzat public pe Vladimir Putin de corupție.

La scurt timp, omul de afaceri a fost condamnat pentru fraudă și evaziune fiscală și a petrecut zece ani în închisoare. Cazul său a devenit un avertisment pentru ceilalți membri ai elitei economice, care au înțeles că averea și poziția socială nu îi pot proteja dacă intră în conflict cu Kremlinul.

De atunci, cei care au nemulțumiri față de conducerea țării au preferat să le păstreze pentru discuțiile private. Chiar dacă o parte dintre miliardari se gândește deja la schimbarea puterii, o contestare directă a președintelui rus rămâne extrem de riscantă.

Cele trei scenarii pentru Rusia de după Putin

Deși nu există semne că Vladimir Putin ar intenționa să renunțe la funcție, iar la 74 de ani continuă să controleze sistemul politic, în cercurile de la Moscova au început discuțiile despre posibila succesiune. În cazul unei demisii sau al morții președintelui, atribuțiile de șef interimar al statului ar reveni premierului Mihail Mișustin, o figură tehnocrată, fără ambiții politice declarate.

O analiză BBC identifică trei posibile direcții în care ar putea evolua Rusia după dispariția lui Putin din centrul puterii.

Prima variantă ar fi o tranziție democratică, considerată de Occident cea mai dezirabilă, dar și cea mai puțin probabilă. Analista Alexandra Prokopenko avertizează că societatea rusă s-a obișnuit atât de mult cu violența, încât a pierdut familiaritatea cu mecanismele democratice. În cei 25 de ani de conducere ai lui Putin, instituțiile de control au fost slăbite, iar societatea civilă și-a pierdut o parte importantă din capacitatea de acțiune.

Al doilea scenariu presupune menținerea unui regim autoritar, prin instalarea unui succesor provenit din structurile de securitate. Un astfel de lider ar avea însă mai puțină legitimitate politică și simbolică decât Putin, ceea ce ar putea face transferul de putere mai fragil.

A treia posibilitate este revenirea la o republică oligarhică, în care marile grupuri economice și structurile statului să împartă din nou influența politică. Modelul ar semăna cu cel din anii '90 și este considerat varianta preferată de magnații ruși, care ar putea astfel să își recupereze o parte din puterea pierdută și să beneficieze de reguli economice mai stabile și mai previzibile.

Cum a transformat Putin oligarhii în oameni dependenți de Kremlin

Oligarhii ruși au apărut în urma destrămării Uniunii Sovietice, în 1991. Privatizările masive și relațiile apropiate cu puterea le-au permis unui număr restrâns de oameni să acumuleze averi uriașe și să ajungă să influențeze decisiv politica țării. Aceștia au devenit cunoscuți drept „noii ruși”.

Venirea lui Vladimir Putin la conducerea Rusiei, în 2000, a schimbat radical regulile jocului. Pe măsură ce economia s-a redresat, iar controlul statului s-a consolidat, noul lider de la Kremlin a refuzat să mai împartă puterea cu marii oameni de afaceri.

Investitorul Bill Browder a descris transformarea printr-o comparație sugestivă. La reuniunile de la Davos, oligarhii se comportau ca niște „stăpâni ai lumii”, bărbați dominatori, siguri pe ei și obișnuiți să obțină ceea ce doreau. După instalarea lui Putin la Kremlin, aceiași oameni au ajuns să se comporte precum niște elevi supuși.

După declanșarea războiului din Ucraina, dependența lor de președinte a devenit și mai evidentă. Kremlinul a folosit atât recompense, cât și sancțiuni pentru a-și menține controlul asupra elitei economice. Oamenii de afaceri considerați neloiali au pierdut companii și active, în timp ce apropiații puterii au beneficiat de contracte profitabile în industria de apărare.

Rusia are 155 de miliardari, dar averile nu le mai garantează influența

În prezent, Rusia înregistrează un număr record de miliardari. Potrivit Forbes, țara are 155 de persoane cu averi de cel puțin un miliard de dolari, iar bogăția lor cumulată se apropie de 700 de miliarde de dolari.

Cu toate acestea, dimensiunea averii nu mai reprezintă o garanție pentru accesul la deciziile politice. În sistemul construit de Putin, relația cu liderul de la Kremlin este cea care stabilește câtă influență poate avea un om de afaceri.

„Sunt bogați pentru că se bucură de favorurile lui Putin, nu invers”, a observat analistul Dmitri Nekrasov, aflat în exil.

Această dependență explică de ce nemulțumirile nu se transformă într-o opoziție deschisă. Chiar și miliardarii care și-ar dori o schimbare de sistem știu că poziția lor economică poate dispărea dacă intră în conflict cu președintele.

Andrei Melnicenko cere încetarea conducerii de către un singur om

Unul dintre puținii oameni de afaceri ruși care au făcut declarații ce pot fi interpretate drept critici la adresa sistemului este Andrei Melnicenko, al optulea cel mai bogat rus și magnat în industria îngrășămintelor.

Într-un interviu amplu acordat publicației The Economist, acesta a reluat unele dintre pozițiile oficiale ale Kremlinului privind responsabilitatea Occidentului pentru criza din Ucraina. În același timp, a pledat pentru renunțarea la conducerea concentrată în mâinile unui singur om și pentru redeschiderea Rusiei către comunitatea internațională.

Apelul său la dezbatere ar fi fost tolerat de Kremlin, cel puțin pentru a crea impresia că există un anumit pluralism în rândul elitei ruse. Declarațiile lui Melnicenko au oferit însă o imagine asupra nemulțumirilor care se acumulează în mediul de afaceri.

O contestare directă a lui Putin rămâne, deocamdată, aproape imposibilă. Bill Browder avertizează că oligarhii sunt conștienți de riscul mortal pe care l-ar presupune o confruntare cu liderul rus.

În aceeași direcție, investitorul Mike Calvey consideră că orice om de afaceri care ar încerca în prezent să acționeze împotriva Kremlinului ar ajunge în închisoare și și-ar pierde toate activele.

Astfel, marii oameni de afaceri ruși așteaptă sfârșitul erei Putin, sperând că o schimbare la vârful puterii le-ar putea reda influența politică și economică. Nu este însă sigur că viitorul lider al Rusiei va accepta să le ofere din nou privilegiile de care s-au bucurat în anii '90.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Extern