Moment de cotitură în Europa. UE a votat plecarea forțată a migranților ilegali

Noua legislație are ca obiectiv simplificarea și eficientizarea procesului de expulzare, în timp ce autoritățile europene susțin că măsurile vor continua să respecte drepturile fundamentale, normele internaționale și principiul nereturnării persoanelor în zone unde viața sau libertatea lor ar putea fi puse în pericol.

Textul legislativ a primit undă verde în plenul Parlamentului European după votul a 418 eurodeputați. Împotrivă s-au pronunțat 218 parlamentari, iar 30 s-au abținut.

Acordul care stă la baza noilor reguli fusese negociat anterior cu Consiliul Uniunii Europene și fusese convenit informal la începutul lunii iunie.

Ce se schimbă pentru migranții aflați ilegal în Uniunea Europeană

Potrivit noilor prevederi, orice cetățean dintr-o țară terță care primește o decizie de returnare din partea autorităților competente ale unui stat membru va fi obligat să părăsească teritoriul respectivului stat.

Plecarea va trebui realizată fie imediat, fie într-un termen stabilit de autorități, în funcție de fiecare caz în parte.

Noile norme introduc și obligația explicită de cooperare cu autoritățile pentru toate persoanele care fac obiectul unei proceduri de returnare.

Autoritățile europene consideră că această obligație este esențială pentru funcționarea eficientă a sistemului și pentru evitarea situațiilor în care persoanele vizate încearcă să se sustragă procedurilor.

Detenția poate ajunge la doi ani

Unul dintre cele mai discutate elemente ale noii legislații este posibilitatea plasării în detenție a persoanelor care urmează să fie returnate.

Măsura poate fi aplicată în urma unei evaluări individuale și este justificată în situațiile în care persoana nu cooperează cu autoritățile, există riscul să dispară înainte de finalizarea procedurii sau reprezintă un risc pentru securitate.

Decizia privind detenția va trebui luată de o autoritate administrativă ori judiciară.

Perioada maximă de detenție poate ajunge la 24 de luni.

Legislația permite și prelungirea acestei perioade cu încă șase luni în anumite circumstanțe, inclusiv atunci când apar informații noi, se modifică situația persoanei sau colaborarea cu țara de origine devine mai eficientă.

În situația în care persoana vizată se deplasează într-un alt stat membru al Uniunii Europene, autoritățile pot decide o nouă perioadă de luare în custodie publică.

Obligații stricte și monitorizare permanentă

Pe lângă detenție, statele membre vor avea la dispoziție și alte instrumente pentru monitorizarea celor care urmează să fie returnați.

Printre acestea se numără obligativitatea prezentării periodice în fața autorităților sau impunerea domiciliului într-o locație desemnată.

Totodată, legislația permite utilizarea unor măsuri alternative, precum constituirea unei garanții financiare ori monitorizarea electronică.

Aceste instrumente sunt menite să reducă riscul dispariției persoanelor aflate în procedură de returnare și să faciliteze aplicarea deciziilor adoptate de autorități.

Autoritățile vor putea efectua percheziții și confiscări

Noile reguli acordă autorităților naționale competențe extinse pentru pregătirea și executarea procedurilor de returnare.

Printre măsurile prevăzute se află desfășurarea unor investigații specifice care să permită identificarea și localizarea persoanelor vizate.

În anumite situații, autoritățile vor putea efectua percheziții asupra persoanelor, locuințelor sau altor spații relevante.

Aceste acțiuni vor putea avea loc doar în baza unei autorizații administrative sau judiciare.

De asemenea, legislația permite verificarea și confiscarea bunurilor personale ori a dispozitivelor electronice atunci când acest lucru este necesar pentru desfășurarea procedurilor.

Oficialii europeni subliniază că toate aceste măsuri trebuie aplicate cu respectarea drepturilor fundamentale și a garanțiilor prevăzute de legislația europeană și națională.

Apar „centrele de returnare” din afara Uniunii Europene

Un alt element important al reformei îl reprezintă posibilitatea transferării migranților către așa-numitele „centre de returnare” amplasate în afara Uniunii Europene.

Aceste transferuri vor putea fi realizate în cazul persoanelor care au primit deja o decizie de returnare, cu excepția minorilor neînsoțiți.

Pentru ca o astfel de măsură să fie posibilă, este necesar ca statul membru implicat să încheie un acord cu țara terță care acceptă să găzduiască respectivele centre.

Acordurile vor putea fi semnate doar cu state care respectă drepturile omului, normele dreptului internațional și principiul nereturnării.

Înainte de intrarea lor în vigoare, Comisia Europeană și celelalte state membre vor trebui informate oficial.

Liderii care au susținut politicile pro-migrație în Europa

În ultimii ani, politicile europene privind migrația au fost asociate cu mai multe figuri importante de la nivelul Uniunii Europene.

Printre cei mai cunoscuți susținători ai unor politici favorabile primirii migranților s-au numărat Angela Merkel, una dintre personalitățile centrale ale crizei migrației din 2015, fostul președinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, actuala președintă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen și comisarul european Ylva Johansson, care a avut un rol important în elaborarea politicilor europene privind migrația și azilul.

„Astăzi, Europa își ține promisiunea”

Raportorul dosarului, eurodeputatul olandez Malik Azmani, a salutat adoptarea noilor reguli și a afirmat că Uniunea Europeană face un pas pe care cetățenii îl așteptau de mult timp.

„Astăzi, Europa își ține promisiunea. Oamenii se așteaptă, pe bună dreptate, ca cei care nu au drept de ședere să se întoarcă în țările lor de origine. De aceea, am o prioritate clară: măsuri de returnare eficiente și realiste. Și, după aproape 20 de ani de stagnare, Europa le are în sfârșit. Returnarea este ultima piesă a sistemului de migrație al UE și sunt extrem de mândru că acum o putem pune în practică.”

Virgil Popescu vorbește despre un moment decisiv pentru politica europeană de migrație

La scurt timp după votul din Parlamentul European, europarlamentarul PNL Virgil Popescu a transmis că adoptarea noilor reguli reprezintă un pas major în direcția combaterii migrației ilegale.

„Am făcut azi un pas decisiv către o politică europeană fermă în domeniul migraţiei! Punem stop migraţiei ilegale! Persoanele care nu au dreptul să rămână în Uniunea Europeană, să fie returnate în ţările lor de origine. Am votat astăzi pentru măsuri de returnare eficiente şi realiste!”

Europarlamentarul a explicat că persoanele din state terțe care primesc o decizie de returnare vor avea obligația de a coopera cu autoritățile și de a părăsi teritoriul Uniunii Europene.

În plus, acesta a enumerat principalele prevederi introduse de noul sistem european.

„Posibilitatea detenţiei pentru a preveni sustragerea de la procedură.

Posibilitatea îndepărtării către un stat din afara UE, inclusiv către „centre de returnare” („return hubs”), în baza unui acord cu o ţară terţă.

Reguli mai stricte pentru persoanele care reprezintă un risc pentru securitate.

Va fi posibil transferul migranţilor care fac obiectul unei decizii de returnare — cu excepţia minorilor neînsoţiţi — către „centre de returnare” situate pe teritoriul unei ţări care acceptă să îi primească, în baza unui acord încheiat de un stat membru al UE.

Autorităţile naţionale vor putea efectua anumite acţiuni de investigare pentru pregătirea sau asigurarea unei returnări eficiente. Acestea pot include percheziţionarea persoanelor vizate, a locuinţelor sau a altor spaţii relevante, cu autorizare judiciară sau administrativă, precum şi verificarea şi confiscarea bunurilor personale şi a dispozitivelor electronice.”

Ce urmează după votul din Parlamentul European

Deși a primit aprobarea Parlamentului European, actul normativ nu poate intra încă în vigoare.

Următorul pas este adoptarea formală de către Consiliul Uniunii Europene și publicarea textului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

După finalizarea acestor proceduri, o parte dintre prevederi vor începe să fie aplicate imediat.

Printre acestea se numără regulile referitoare la centrele de returnare, evaluarea vârstei minorilor și componenta externă a politicii europene de returnare.

Pentru celelalte măsuri care necesită pregătiri administrative și logistice suplimentare va exista o perioadă de tranziție.

„Unele dispoziţii, respectiv cele privind centrele de returnare, evaluarea vârstei minorilor şi dimensiunea externă a politicii de returnare, se vor aplica imediat. Alte prevederi care necesită măsuri pregătitoare vor intra în aplicare la 12 luni după intrarea în vigoare a legislaţiei.”