Bosnia marchează în acest an, 21 de ani de la masacrarea a aproximativ 8.000 de bărbați și băieți musulmani la Srebrenița, un carnagiu catalogat drept genocid de către justiția internațională, dar care provoacă, în pofida acestui verdict, dezbateri controversate, relatează AFP în pagina electronică, potrivit Mediafax.
Până în prezent 6.241 de victime, găsite și identificate, au fost înmormântate la memorialul din Srebrenița, în estul Bosniei, iar alte 230 în alte cimitire.
În iulie 1995, în timp ce regiunea era declarată "zonă protejată" de către ONU, aproximativ 8.000 de bărbați și băieți musulmani au fost uciși la Srebrenița de către forțe sârbe bosniece în cel mai atroce carnagiu care avea loc în Europa de la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial.
Războiul intercomunitar din Bosnia (1992-1995) s-a soldat cu 100.000 de morți și aproximativ două milioane de refugiați, reprezentând aproape jumătate din populația de la vremea respectivă
Numeroși reprezentanți străini, printre care și președintele Statele Unite din perioada respectivă Bill Clinton - a cărui administrație a fost arhitecta Acordurilor de Pace de la Dayton, care au pus capăt conflictului bosniac -, urmează să fie prezenți la Srebrenița. Clinton a participat, de asemenea, la marcarea a 10 ani de la masacru.
După 20 de ani de la masacrul de la Srebrenița, Bosnia, una dintre țările cele mai sărace din Europa, este blocată de disensiuni și rămâne în urma candidaților la aderarea la Uniunea Europeană (UE).
După o perioadă de construire a unui stat viabil - cu forcepsul și sub presiunea comunității internaționale - pe ruinele unui conflict sângeros, Bosnia nu a găsit o formulă prin care să-și unească poporul.
Musulmanii (40%), sârbii (30%, creștini ortodocși) și croații (10%, creștini catolici), principalele comunități din această țară cu 3,8 milioane de locuitori, se privesc în continuare cu neîncredere.
