JD Vance pune condiția pentru încheierea războiului cu Iranul. Washingtonul cere reducerea capacității de îmbogățire a uraniului

Într-un interviu exclusiv acordat Reuters, Vance a precizat că SUA nu sunt interesate doar de promisiuni privind reducerea activităților nucleare, ci cer măsuri concrete din partea Teheranului.

Poziția administrației americane vine în contextul în care războiul dintre SUA și Iran a perturbat piețele globale de energie și a devenit o problemă politică pentru președintele Donald Trump și pentru republicani, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Reuters relatează că actualul conflict a ajuns în a opta lună, iar negocierile sunt complicate de diferențele majore dintre Washington și Teheran.

Washingtonul cere măsuri concrete privind programul nuclear

Vance a declarat luni, după o vizită în Alaska, că orice acord pentru oprirea conflictului trebuie să includă o reducere a capacității Iranului de a îmbogăți uraniu. Potrivit vicepreședintelui american, simplele asigurări că activitățile nucleare vor fi reduse în viitor nu sunt suficiente.

'Dacă nu doriți o armă nucleară, atunci de ce aveți nevoie de combustibil îmbogățit la 60%? Iar dacă vreți să demonstrați că nu intenționați să construiți o armă nucleară, nu produceți combustibil puternic îmbogățit. Este o chestiune fundamentală, de principiu', a spus Vance.

Vicepreședintele american a insistat că Washingtonul urmărește să vadă acțiuni verificabile din partea Teheranului în ceea ce privește capacitatea sa nucleară.

'Cred că dacă vor să demonstreze că nu urmăresc construirea unei arme nucleare, ar trebui să ia măsuri concrete în privința capacității lor de îmbogățire', a mai spus el.

Reuters relatează că poziția lui Vance se referă în special la capacitatea Iranului de a produce uraniu îmbogățit la nivelul de 60%, considerat mult peste ceea ce este necesar pentru utilizarea civilă și apropiat de nivelul de aproximativ 90% asociat fabricării unei arme nucleare.

Iranul și SUA pornesc de la poziții diferite

Un înalt oficial iranian a declarat miercuri pentru Reuters că „solicitările și ideile” Washingtonului privind programul nuclear al Iranului sunt în contradicție cu cererile formulate de Teheran. Declarația a venit după ce Vance a spus că reducerea activităților de îmbogățire reprezintă o condiție pentru încheierea conflictului.

Vicepreședintele american a precizat că Statele Unite rămân deschise unui acord, dar că Teheranul va trebui să accepte concesii nucleare concrete.

'Nu vom schimba vorbe pe fapte', a spus Vance.

Diferențele privind dreptul Iranului de a îmbogăți uraniu se află printre principalele probleme ale negocierilor. Potrivit Reuters, Teheranul consideră dreptul la îmbogățire o chestiune esențială, în timp ce administrația Trump insistă asupra unor limite concrete și verificabile ale programului nuclear.

Iranul susține că nu urmărește o armă nucleară

Israelul, Statele Unite și alte state occidentale acuză de mult timp Iranul că urmărește să obțină arme nucleare. Printre argumentele invocate se află decizia Teheranului de a îmbogăți uraniu până la 60%, un nivel mult superior celui necesar pentru scopuri civile și apropiat de pragul de aproximativ 90% asociat unei arme nucleare.

Iranul respinge acuzațiile și susține că nu urmărește construirea unei arme nucleare. Autoritățile iraniene au declarat, de asemenea, că Teheranul ar putea accepta diluarea uraniului puternic îmbogățit.

Vance a susținut anterior că obiectivul principal al administrației Trump este împiedicarea Iranului să obțină o armă nucleară, iar negocierile trebuie să ducă la angajamente care să poată fi verificate.

Washingtonul nu știe cine ia deciziile la Teheran

O altă problemă majoră pentru negociatorii americani este lipsa de claritate privind modul în care sunt luate deciziile în Iran. Vance a spus că Statele Unite discută cu președintele iranian Masoud Pezeshkian și cu ministrul de externe Abbas Araqchi, însă Washingtonul nu știe cu certitudine câtă autoritate au aceștia în structura de putere de la Teheran.

Incertitudinea a apărut după ce loviturile comune americano-israeliene de la începutul războiului au dus la moartea liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei.

'Unul dintre aspectele pe care le-am constatat este că nu este pe deplin clar modul în care se iau deciziile în țara lor', a spus Vance.

Președintele Donald Trump a exprimat aceeași problemă marți, afirmând că „cea mai mare problemă” a sa este faptul că nimeni nu știe cine conduce Iranul. Reuters a relatat că această incertitudine complică negocierile privind încheierea conflictului.

Vance spune că situația militară rămâne sub control

Vicepreședintele american a declarat pentru Reuters că a purtat personal discuții cu comandanții aflați pe teren pentru a evalua situația din zona operațiunilor militare.

Vance a respins îngrijorările referitoare la eventuale lipsuri critice de muniție în cadrul forțelor americane. El a adăugat că trupele iraniene reușesc periodic să atace nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz, însă, în opinia sa, acestea sunt în mare parte incapabile să blocheze exporturile de energie prin această importantă rută maritimă.

Situația din jurul Strâmtorii Ormuz rămâne însă una dintre problemele majore ale conflictului, în condițiile în care luptele au afectat transporturile de energie și au contribuit la volatilitatea piețelor petroliere. Reuters relata miercuri că prețul petrolului Brent a depășit 100 de dolari pe baril, pe fondul mai multor riscuri geopolitice și al temerilor privind aprovizionarea.

Cine conduce negocierile de pace

Vance a refuzat să spună dacă el conduce efectiv negocierile de pace, deși este menționat frecvent drept principalul negociator al Casei Albe în conflictul cu Iranul.

'Cu siguranță suntem implicați', a spus el.

Vicepreședintele american a precizat însă că decizia finală îi aparține președintelui Statelor Unite.

'În cele din urmă, președintele Statelor Unite este cel care coordonează lucrurile', a mai spus Vance.

Vance a avut un rol important în negocierile pentru soluționarea conflictului și a intermediat în iunie un acord de pace provizoriu, care a eșuat însă rapid. Reuters notează că războiul a devenit între timp o povară atât economică, prin efectele asupra piețelor energetice, cât și politică pentru administrația Trump, în apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului.