Președintele francez Francois Hollande vrea o nouă prelungire a termenului de reducere a deficitului bugetar, deja amânat, intenție care ar putea provoca un conflict cu Comisia Europeană și parteneri precum Germania și Finlanda, state susținătoare ale disciplinei fiscale, relatează Financial Times.
Hollande a afirmat luni, la anunțarea numirii lui Manuel Valls în funcția de premier, în urma înfrângerii usturătoare a socialiștilor în alegerile locale, că Bruxelles-ul trebuie convins că țintele bugetare trebuie să ia în considerare planurile de susținere a creșterii economice.
"Nu este vorba despre economisire de dragul economisirii. Mai mult decât orice nu doresc să subminez creșterea care își revine", a spus Hollande.
Ministrul Industriei, Arnaud Montebourg, care va continua să ocupe un minister cheie în noul executiv, a spus marți că CE este "total nefolositoare atunci când vine vorba despre creștere".
"Cu alegerea lui Manuel Valls și a unui guvern combativ, avem șansa să reorientăm Europa. În prezent, Europa ne orientează către austeritate și dogmă, când avem nevoie de pragmatism", a spus Montebourg.
Linia adoptată de autoritățile de la Paris reflectă poziția premierului italian Matteo Renzi, al cărui guvern are ca priorități creșterea economică și locurile de muncă.
Finanțele publice din Franța și Italia sunt monitorizate în prezent de Comisia Europeană, din cauza întărzierii reducerii deficitului bugetar și datoriei publice.
Germania și Finlanda au criticat recent Comisia Europeană pentru că a dat mai mult timp Franței și Spaniei pentru aducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, prevăzut în legislația UE.
Un document comun din partea miniștrilor de Finanțe din Germania și Finlanda, obținut de Financial Times, avertizează că relaxarea măsurilor de austeritate în Franța și Spania riscă să reducă efectul regulilor bugetare ferme adoptate în timpul crizei datoriilor din zona euro.
Franța a obținut din partea UE prelungirea cu doi ani, până în 2015, a termenului de reducere a deficitului buggetar la 3% din PIB, dar CE a estimat deja că autoritățile de la Paris nu vor reuși să facă acest lucru.
Deficitul bugetar al Franței a atins 4,3% din PIB în 2013, peste așteptările CE, de 4,2%, potrivit Institutului francez de statistică. Datoria publică, de 93,5%, cheltuielile guvernamentale și taxele au evoluat în creștere, anul trecut.
Comisarul pentru Economie Olli Rehn a declarat marți că nu a primit nicio notificare oficială referitoare la modificarea priorităților franceze, dar a precizat că țintele de deficit au fost deja modificate de două ori.
"Este important acum ca Franța să facă efortul structural necesar în acest an. Este esențial ca Franța să acționeze decisiv", a spus oficialul UE.
Hollande s-a angajat să reducă cheltuielile publice cu 50 de miliarde de euro în perioada 2015-2017, în cadrul unei strategii care include și reduceri de taxe pentru companii.
Președintele a spus însă luni că reducerile de taxe vor fi aplicate și pentru populație, ceea ce va fi imposibil fără economii mai mari, a notat Financial Times.
