Giorgia Meloni își înregistrează vocea ca marcă pentru a se proteja de deepfake-uri. Gestul, după ce internetul a fost inundat de materiale trucate cu ea

Demersul a fost confirmat de biroul lui Meloni, iar documentele consultate de Reuters arată că solicitarea include o înregistrare audio de numai patru secunde. În fișier, premierul italian rostește de două ori, în limba italiană, formula „Io sono Giorgia Meloni”, adică „Eu sunt Giorgia Meloni”, scrie Reuters.

Cererea este în continuare analizată de EUIPO, astfel că protecția nu este încă aprobată. Miza este însă una cât se poate de actuală: folosirea inteligenței artificiale pentru clonarea vocilor și realizarea unor înregistrări false care pot părea autentice.

Patru secunde de voce depuse la autoritatea europeană

Înregistrarea depusă de Giorgia Meloni are o durată de doar patru secunde și conține aceeași frază rostită de două ori. Formula aleasă nu este întâmplătoare. „Io sono Giorgia” a fost titlul autobiografiei publicate de Meloni în 2021 și trimite la o declarație devenită celebră după un discurs susținut de aceasta la un miting politic în 2019. Formula a ajuns ulterior inclusiv într-o piesă disco.

Presa italiană relatează că fișierul audio a fost depus la EUIPO ca marcă sonoră. Potrivit La Stampa, solicitarea a fost înaintată pe 5 octombrie, iar documentația indică faptul că înregistrarea se află încă în etapa de examinare. Cererea a fost confirmată și de surse de la Palazzo Chigi, scrie La Stampa.

Prin acest demers, vocea lui Meloni ajunge să fie tratată din perspectiva proprietății intelectuale ca un element capabil să distingă identitatea unei persoane și să beneficieze de protecție juridică în anumite condiții.

De ce a apelat Meloni la marca sonoră

Miza cererii este legată de evoluția instrumentelor de inteligență artificială care permit clonarea vocilor. O persoană poate fi făcută să pară că rostește o propoziție pe care nu a spus-o niciodată, iar un astfel de material poate fi distribuit în mediul online ca și cum ar fi autentic.

Pentru un șef de guvern, problema poate căpăta o dimensiune suplimentară. Un material audio fals atribuit unui politician poate fi folosit pentru a transmite o declarație inventată, pentru a alimenta dezinformarea sau pentru a influența percepția publică.

Reuters notează că imaginile manipulate cu Giorgia Meloni au circulat în mod repetat în ultimii ani și că unele dintre ele au fost prezentate online drept reale. Printre materialele falsificate s-a numărat inclusiv o imagine în care premierul italian apărea în lenjerie intimă.

Meloni a denunțat în repetate rânduri astfel de materiale, considerându-le instrumente pentru răspândirea unor informații false și pentru atacarea unor persoane. Ea a atras, de asemenea, atenția asupra faptului că oamenii trebuie să verifice conținutul înainte de a-l distribui și a subliniat că, deși o persoană aflată într-o poziție publică are anumite mijloace pentru a se apăra, alți oameni nu beneficiază de aceleași resurse.

Marca nu înseamnă că nimeni nu mai poate imita vocea

Demersul vizează un semn sonor concret depus la EUIPO, iar efectele juridice depind de acceptarea cererii și de modul în care marca ar fi utilizată pentru a combate eventualele încălcări. La Stampa subliniază că înregistrarea nu ar transforma automat orice imitație a vocii lui Meloni într-o încălcare a drepturilor.

În același timp, o marcă sonoră poate oferi un instrument juridic suplimentar atunci când vocea este utilizată într-un mod care intră în sfera protecției conferite de marcă.

Așadar, cererea nu reprezintă o soluție tehnică prin care inteligența artificială ar fi împiedicată să genereze o clonă vocală. Ea urmărește să ofere un mecanism suplimentar pentru a contesta utilizarea neautorizată a unui element sonor identificabil.

Vocea lui Meloni devine astfel un element de proprietate intelectuală

La Repubblica, publicația care a relatat inițial despre demers după consultarea bazei europene de date privind mărcile, a descris înregistrarea ca pe un „marchio vocale”, adică o marcă vocală. Fișierul are patru secunde, iar formula „Io sono Giorgia Meloni” este repetată de două ori.

Ideea este diferită de protecția oferită prin dreptul de autor. Nu este vorba despre protejarea unui discurs sau a conținutului unei declarații, ci despre elementul sonor care poate identifica o persoană.

La Stampa explică faptul că alegerea marchează încercarea de a utiliza un instrument tradițional al proprietății intelectuale pentru a răspunde unei probleme generate de inteligența artificială. Sistemele de clonare vocală pot reproduce o voce pornind de la înregistrări relativ scurte și pot genera ulterior fraze pe care persoana respectivă nu le-a rostit.

Giorgia Meloni are deja experiență cu deepfake-urile

Nu este prima dată când premierul italian ajunge în centrul unor situații legate de conținut digital falsificat.

În 2024, Meloni a inițiat o acțiune civilă împotriva unui bărbat din Sardinia acuzat că ar fi creat și publicat online imagini pornografice deepfake folosind chipul ei. Cazul se află în continuare pe rolul unei instanțe italiene.

Experiența respectivă se înscrie într-un context mai larg în care imaginile și materialele generate sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale au devenit tot mai greu de diferențiat de conținutul autentic.

În mai 2026, Euronews relata despre un alt caz în care pe internet circulase o imagine generată cu ajutorul inteligenței artificiale, în care chipul lui Meloni fusese plasat pe corpul unei femei în lenjerie intimă. Premierul italian a avertizat atunci că deepfake-urile pot înșela, manipula și viza persoane.

„Io sono Giorgia” a devenit deja un simbol politic

Formula aleasă pentru înregistrarea audio are o istorie aparte în cariera politică a lui Meloni.

„Io sono Giorgia” a fost titlul autobiografiei sale din 2021 și provine dintr-o declarație rostită de Meloni la un miting politic în 2019. Expresia a căpătat ulterior o viață proprie în cultura populară, fiind transformată inclusiv într-o piesă disco.

Tocmai această asociere face ca cele patru secunde depuse la EUIPO să fie ușor de legat de identitatea politică a premierului italian.

Înregistrarea nu conține însă celebra formulă mai lungă devenită emblematică pentru Meloni, ci doar afirmația „Io sono Giorgia Meloni”, repetată de două ori în fișierul audio.

Nu este primul caz în care o voce este protejată prin marcă

Meloni nu este prima personalitate italiană care recurge la protejarea vocii prin intermediul unei mărci sonore.

Presa italiană amintește cazul cântăreței Giusy Ferreri, care și-a depus formula „Sono Giusy Ferreri” ca marcă sonoră. Un demers similar este asociat și cu actorul și actorul de voce Luca Ward, cunoscut pentru vocea sa recognoscibilă în filme și seriale.

În cazul lui Meloni, însă, problema capătă o altă dimensiune prin prisma funcției sale publice și a riscului ca o voce clonată să fie utilizată pentru a-i atribui declarații politice inexistente.

Cererea este încă analizată de EUIPO

Un element important al situației este că Giorgia Meloni nu beneficiază încă de protecția rezultată din aprobarea definitivă a cererii.

Documentele consultate de Reuters arată că solicitarea depusă la 5 octombrie este încă examinată de EUIPO. Și presa italiană care a verificat documentele oficiale indică același statut al cererii.

Prin urmare, înregistrarea audio de patru secunde reprezintă în acest moment o cerere de protecție, nu o confirmare că marca a fost deja aprobată.

Dacă solicitarea va fi acceptată, marca sonoră ar putea adăuga un instrument juridic suplimentar în lupta împotriva utilizărilor neautorizate ale vocii premierului italian. În același timp, chiar și o eventuală aprobare nu ar elimina tehnic posibilitatea ca inteligența artificială să genereze o clonă a vocii sale. Reuters notează că înregistrarea nu ar împiedica de una singură producerea unor deepfake-uri, dar ar putea introduce obstacole juridice suplimentare pentru cei care încearcă să îi reproducă vocea