Uniunea Europeană se află în fața unei decizii care ar putea modifica semnificativ viitorul agriculturii pe continent. Instituțiile europene analizează posibilitatea autorizării unei noi categorii de plante obținute prin tehnologii moderne de editare genomică, considerate de susținători o soluție pentru provocările climatice și pentru reducerea utilizării pesticidelor.
Propunerea a stârnit însă reacții puternice din partea fermierilor bio și a reprezentanților exploatațiilor agricole mici, care avertizează asupra riscurilor economice și a unei posibile concentrări a pieței semințelor în mâinile câtorva companii multinaționale.
Vot decisiv în Parlamentul European
Subiectul a ajuns pe agenda Parlamentului European, unde eurodeputații urmează să își exprime poziția cu privire la noua legislație.
Prima etapă este reprezentată de dezbaterea și votul din Comisia pentru Mediu, programate luni seara. Ulterior, miercuri, dosarul va ajunge în plenul de la Strasbourg, unde va avea loc votul final privind noul cadru aplicabil acestor plante.
Decizia este urmărită cu atenție atât de sectorul agricol, cât și de industria biotehnologiilor, având în vedere impactul pe care îl poate avea asupra modului în care sunt cultivate culturile agricole în statele membre.
Ce sunt noile plante obținute prin editare genomică
Noile tehnologii de editare genomică permit modificarea caracteristicilor unei plante fără introducerea de ADN provenit de la alte specii.
Acest aspect reprezintă principala diferență față de organismele modificate genetic de primă generație, care implicau inserarea de material genetic străin în genomul plantei.
În consecință, semințele rezultate prin aceste procedee sunt considerate organisme modificate genetic, însă nu sunt încadrate în categoria organismelor transgenice.
Susținătorii tehnologiei afirmă că astfel pot fi dezvoltate plante mai rezistente la secetă, temperaturi extreme și boli, reducând în același timp necesarul de pesticide și contribuind la adaptarea agriculturii la schimbările climatice.
Fermierii mici și agricultorii bio ies în stradă
Dacă marile organizații agricole europene susțin introducerea noilor tehnologii, argumentând că agricultura are nevoie de instrumente moderne pentru a face față deficitului de apă și presiunilor climatice, opoziția vine din alte zone ale sectorului agricol.
Fermierii care practică agricultura ecologică și reprezentanții exploatațiilor de dimensiuni reduse privesc cu neîncredere proiectul pregătit la Bruxelles.
Nemulțumirile au ajuns deja în stradă. Sindicatul Confederation Paysanne a organizat marți un protest în fața Parlamentului European pentru a atrage atenția asupra efectelor pe care noua legislație le-ar putea avea asupra agricultorilor.
Reprezentanții organizației cer europarlamentarilor fie să respingă proiectul, fie să introducă măsuri suplimentare privind trasabilitatea semințelor și protejarea fermierilor de efectele concentrării brevetelor în mâinile marilor producători de semințe.
Temeri privind monopolul asupra semințelor
Una dintre cele mai importante preocupări exprimate de opozanții proiectului este legată de drepturile de proprietate intelectuală și de patentele care ar putea ajunge să fie controlate de un număr redus de companii.
În acest context, europarlamentarul francez Christophe Clergeau a depus mai multe amendamente menite să limiteze posibilitatea monopolizării brevetelor de către cei mai mari actori internaționali din industrie.
Potrivit susținătorilor acestor modificări, o concentrare excesivă a drepturilor asupra semințelor ar putea genera costuri suplimentare pentru agricultori și ar crea o dependență economică față de marile companii din domeniu.
Majoritatea grupurilor politice susțin proiectul
În ciuda controverselor, semnalele venite din Parlamentul European indică faptul că noile tehnici de editare genomică beneficiază de o susținere consistentă.
Surse din cadrul forului legislativ european afirmă că rezultatul votului de miercuri nu ar trebui să aducă surprize majore, deoarece există un sprijin larg pentru această inițiativă în rândul principalelor grupuri politice, de la dreapta spectrului politic până în zona centristă.
Compromisul negociat între statele membre prevede o relaxare a regulilor actuale pentru anumite plante obținute prin noile tehnici de editare genomică, cunoscute sub denumirea de NGE categoria 1.
Ce plante vor putea fi tratate ca soiuri convenționale
Potrivit compromisului aflat pe masa legislativului european, plantele care respectă anumite condiții și prezintă un număr limitat de mutații genetice vor putea fi considerate echivalente cu soiurile convenționale.
Această clasificare ar permite aplicarea unor reguli mai puțin restrictive comparativ cu cele care vizează organismele modificate genetic clasice.
În schimb, agricultura ecologică va rămâne în afara acestui proces. Conform prevederilor discutate la nivel european, culturile bio nu vor putea utiliza plante dezvoltate prin noile tehnici de editare genomică.
Ce spun autoritățile științifice
Abordarea promovată de Bruxelles a primit sprijin din partea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), instituție care susține autorizarea unei părți dintre plantele dezvoltate cu ajutorul noilor tehnici genomice.
Există însă și poziții mai prudente.
Agenția franceză pentru sănătate ANSES a recomandat într-un aviz publicat în 2024 ca fiecare plantă obținută prin aceste metode să fie analizată individual înainte de introducerea pe piață.
Specialiștii francezi au solicitat evaluări de la caz la caz privind eventualele efecte asupra sănătății și mediului înainte de comercializare.
Interdicția care ar putea fi schimbată după ani de zile
Până în prezent, Uniunea Europeană a menținut o poziție foarte restrictivă în privința cultivării plantelor obținute prin noile tehnologii de editare genomică.
Excepția a fost reprezentată de porumbul Monsanto 810, cultivat pe suprafețe limitate în Spania și Portugalia.
Dacă votul din Parlamentul European va confirma direcția susținută de majoritatea grupurilor politice și de statele membre, agricultura europeană ar putea intra într-o nouă etapă, în care o parte dintre plantele dezvoltate prin editare genomică vor putea fi cultivate în condiții mult mai permisive decât până acum.
