Cutremurul din Vrancea a speriat și vecinii României. Unde s-a simțit și ce scrie presa străină

Cutremur în Vrancea/ Sursa foto: Colaj Realitatea ( INFP + Unsplash)
Cutremurul cu magnitudinea de 5,7, produs miercuri, 18 noiembrie, în zona seismică Vrancea, a fost resimțit și dincolo de granițele României. Locuitori din Republica Moldova, Bulgaria și Ucraina au simțit mișcarea pământului, iar relatări despre seism au apărut inclusiv în presa din Turcia, Grecia și Polonia. O hartă automată de alertare a inclus 17 țări în aria potențial afectată, însă nu în toate există confirmări că oamenii au simțit cutremurul.
Cutremurul din Vrancea, resimțit puternic în Republica Moldova. Autoritățile au activat mecanismul de criză
Republica Moldova se numără printre țările în care cutremurul a fost resimțit puternic. Presa de peste Prut a relatat încă din primele ore ale dimineții despre seismul produs în România, iar autoritățile au început verificările pentru a identifica eventualele pagube. Agenția Moldpres a anunțat că Inspectoratul General pentru Situații de Urgență nu a primit solicitări de intervenție din partea populației. Dispeceratele instituției nu au înregistrat cazuri transmise de Serviciul 112 care să necesite intervenția salvatorilor.
În paralel, Centrul Național de Management al Crizelor a activat mecanismul de raportare al Celulei de criză, pentru colectarea informațiilor de la instituțiile responsabile. Potrivit Radio Moldova, cutremurul din 18 noiembrie a fost cel mai puternic dintre cele 133 de seisme înregistrate de la începutul anului de rețeaua stațiilor seismice din Republica Moldova. Acesta a fost al șaptelea cutremur cu magnitudinea de peste 4 înregistrat în 2026. Autoritățile nu au raportat victime imediat după producerea seismului.
Bulgaria, zguduită de cutremurul din România. Oamenii din Ruse și Varna au simțit mișcarea pământului
Cutremurul din Vrancea a fost resimțit și în nordul Bulgariei, unde mai multe publicații au relatat despre mișcările seismice. Agenția bulgară de presă BTA a anunțat încă din timpul nopții că seismul a fost simțit în orașul Ruse, situat pe malul Dunării, în apropierea graniței cu România. Potrivit Radioului Național Bulgar, mișcarea pământului a fost percepută și în Varna, Dobrici, Silistra și Veliko Târnovo, în special la etajele superioare ale clădirilor.
Locuitorii din mai multe localități au relatat că mișcarea seismică a fost relativ ușoară și a durat aproximativ 10-15 secunde. Unele persoane din Ruse au primit și notificări de avertizare pe telefoanele mobile. Institutul de Geofizică din cadrul Academiei Bulgare de Științe a înregistrat seismul din România și a explicat că adâncimea mare a focarului a permis propagarea undelor la distanțe considerabile. Presa bulgară nu a raportat victime sau pagube materiale în urma cutremurului din Vrancea.
Cutremurul din România, simțit în Ucraina. Mișcări seismice raportate inclusiv la Odesa
Presa ucraineană a relatat pe larg despre cutremurul produs în România, în special după ce locuitorii din regiunea Odesa au semnalat mișcări ale pământului. Televiziunea publică Suspilne a anunțat că seismul a fost resimțit în timpul nopții, în jurul orei 02:50, iar unele persoane au primit avertizări prin sistemul Android. Înregistrările inițiale au indicat o magnitudine mai mare, însă ulterior au fost prezentate valorile actualizate de Institutul Național pentru Fizica Pământului din România.
Centrul Principal de Control Special din Ucraina a confirmat producerea cutremurului și a estimat magnitudinea acestuia la 5,6, cu un focar situat la aproximativ 134 de kilometri adâncime. Instituția a precizat că mișcarea seismică a fost resimțită în numeroase localități ucrainene, cu intensități de 4-5 grade pe scara MSK-64. Agenția Interfax-Ucraina a relatat că seismul a fost simțit în special în zona Ismail și la Odesa, dar că au existat semnalări și din alte regiuni, inclusiv Kiev și Dnipro.
Seismul din Vrancea, relatat și în Turcia. Mișcări ușoare, semnalate în Istanbul și Serbia
Cutremurul din România a atras atenția și în Turcia, unde jurnaliștii au publicat informații despre seism. TRT a relatat că mișcarea pământului a fost percepută ușor inclusiv în unele zone ale Istanbulului, potrivit mărturiilor colectate după cutremur. Publicația a prezentat și datele Centrului Seismologic Euro-Mediteraneean, care a primit peste 14.000 de raportări de la persoane ce au simțit mișcarea seismică, în diferite regiuni.
Agenția turcă Anadolu a relatat și despre consecințele cutremurului în România, unde două persoane au fost rănite, iar alte persoane au suferit atacuri de panică. Și Serbia a apărut în relatările despre aria de propagare a seismului. Institutul Seismologic al Republicii Serbia a înregistrat cutremurul produs în Vrancea, estimându-i magnitudinea la 5,4. De asemenea, presa turcă a menționat existența unor mărturii despre mișcări ușoare resimțite pe teritoriul sârb.
Grecia și Polonia au scris despre cutremurul din România. Ce se știe despre celelalte țări
Seismul a fost relatat și de publicații importante din Grecia. CNN Greece și postul SKAI au prezentat informațiile despre cutremurul din Vrancea, folosind datele Centrului Seismologic Euro-Mediteraneean. Primele estimări ale instituției indicau o magnitudine de aproximativ 5,3, diferită de valoarea de 5,7 stabilită ulterior de specialiștii români. Publicațiile elene au explicat localizarea epicentrului și faptul că mișcarea pământului a fost resimțită în mai multe zone ale României, însă nu au confirmat că locuitorii Greciei ar fi simțit efectiv seismul.
Și presa poloneză a relatat despre cutremur. Publicația Wirtualna Polska a prezentat informații despre mișcările seismice resimțite în Republica Moldova și Ucraina, explicând că adâncimea mare a focarului din Vrancea permite propagarea undelor la distanțe importante. Totuși, materialul nu a confirmat existența unor mișcări resimțite de populația din Polonia.
Pe harta automată de alertare au mai apărut Bosnia și Herțegovina, Croația, Ungaria, Kosovo, Muntenegru, Rusia, Slovacia, Macedonia de Nord și Albania. Aceste țări au fost incluse în aria potențială de propagare a undelor seismice, însă includerea lor pe hartă nu reprezintă, în sine, dovada că populația a simțit cutremurul. De exemplu, în Croația seismul a fost înregistrat de platformele de monitorizare, fără ca acest lucru să confirme efecte resimțite la suprafață.
De ce cutremurul din Vrancea a fost resimțit la sute de kilometri de epicentru
Potrivit datelor actualizate ale Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul s-a produs miercuri, 18 noiembrie 2026, la ora 02:48:55, în zona seismică Vrancea. Magnitudinea a fost de 5,7, iar adâncimea focarului a fost stabilită la 120,8 kilometri. Epicentrul s-a aflat la aproximativ 48 de kilometri sud de Focșani și 61 de kilometri sud de Buzău. Cutremurul puternic din Vrancea a fost resimțit în numeroase localități din țară, inclusiv în București.
Specialiștii explică faptul că seismele produse la adâncimi intermediare, așa cum sunt multe dintre cele din Vrancea, pot fi resimțite pe suprafețe foarte întinse. Undele seismice se propagă prin interiorul Pământului, iar intensitatea lor la suprafață depinde de distanța față de epicentru, structura geologică a terenului și caracteristicile clădirilor. Astfel, un cutremur produs în România poate fi perceput și în țările vecine, chiar dacă efectele diferă considerabil de la o regiune la alta.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























