„Bestia din Est” ar putea schimba iarna în Europa! Semnalul de alarmă venit din Arctica: ce au descoperit meteorologii

Vortex polar/ Profimedia
Vortexul polar arctic, un ansamblu de curenți de aer foarte puternici care menține în mod normal aerul extrem de rece deasupra Polului Nord, slăbește neobișnuit de devreme în acest an, avertizează meteorologii. Fenomenul nu înseamnă automat că Europa va avea parte de o iarnă extrem de geroasă, însă poate crește riscul unor perioade cu temperaturi mai scăzute și vreme mai uscată în anumite regiuni ale emisferei nordice. O eventuală perturbare a vortexului polar ar putea favoriza inclusiv pătrunderea aerului rece în Europa, prin întreruperea circulației obișnuite a maselor de aer mai blând dinspre Atlantic.
Ce este vortexul polar și de ce poate influența vremea din Europa
Vortexul polar este un ansamblu de curenți de aer foarte puternici care se formează în jurul regiunilor polare și contribuie la menținerea aerului foarte rece deasupra Arcticii.
Meteorologii urmăresc în special vortexul polar stratosferic, format dintr-un inel de vânturi puternice care circulă de la vest la est, la altitudini cuprinse aproximativ între 10 și 50 de kilometri deasupra suprafeței Pământului. Intensitatea acestui sistem poate influența circulația atmosferică la altitudini mult mai mici și, implicit, evoluția vremii în Europa și America de Nord, relatează Reuters.
În mod obișnuit, vortexul polar rămâne puternic și menține aerul rece concentrat în apropierea Polului Nord, fără să producă efecte majore asupra vremii din zonele temperate. Situația se poate schimba însă atunci când sistemul slăbește sau este perturbat. Aerul rece poate fi împins spre sud, către Eurasia și America de Nord, favorizând episoade de iarnă severă.
Cercetătoarea în științe atmosferice Jennifer Francis compară acest fenomen cu un titirez care își pierde echilibrul după ce este lovit.
Cum poate ajunge aerul arctic în Europa și ce legătură are cu „Bestia din Est”
Una dintre principalele cauze ale perturbării vortexului polar este fenomenul cunoscut sub denumirea de încălzire stratosferică bruscă (Sudden Stratospheric Warming). Acesta apare atunci când temperaturile din stratosferă, deasupra regiunii arctice, cresc rapid, afectând circulația vânturilor care mențin vortexul polar. Deși fenomenul se produce la altitudini foarte mari, efectele sale pot coborî treptat spre straturile inferioare ale atmosferei. Acest proces poate dura aproximativ una-două săptămâni.
În anumite condiții, circulația atmosferică se modifică suficient de mult încât masele de aer rece din est să pătrundă în Europa, perturbând fluxul obișnuit de aer mai blând și umed care vine dinspre Atlantic. Consecințele pot include temperaturi negative, îngheț și chiar ninsori.
Un asemenea tipar meteorologic poate favoriza apariția unor episoade de frig extrem asociate în trecut cu fenomenul supranumit „Bestia din Est”, care a adus temperaturi foarte scăzute și ninsori abundente în mai multe țări europene. Totuși, slăbirea vortexului polar nu înseamnă că un asemenea episod se va produce în mod obligatoriu.
De ce slăbirea vortexului polar din acest an este neobișnuită
Perturbările vortexului polar sunt mai frecvente în lunile ianuarie și februarie, însă în acest an fenomenul a apărut neobișnuit de devreme, ami scrie Reuters.
Adam Scaife, șeful departamentului de prognoze pe termen lung din cadrul serviciului meteorologic britanic Met Office, a declarat că au existat și în trecut prăbușiri ale vortexului polar în luna noiembrie, însă niciodată atât de devreme în această lună.
Potrivit Centrului Național pentru Științe Atmosferice din Marea Britanie (National Centre for Atmospheric Science), slăbirea timpurie indică faptul că mecanismele atmosferice care pot perturba vortexul s-au dezvoltat mai devreme decât în mod obișnuit în sezonul rece. Cercetătorii analizează în continuare cauzele fenomenului. Printre posibilii factori se numără combinația dintre perturbările atmosferice și temperaturile neobișnuit de ridicate ale apelor oceanice din regiunea arctică.
Ce legătură are fenomenul El Niño cu slăbirea vortexului polar
Unul dintre factorii luați în calcul de cercetători este fenomenul El Niño, care se dezvoltă în acest an cu o intensitate neobișnuit de mare. El Niño reprezintă o încălzire periodică a apelor de suprafață din zona centrală și estică a Oceanului Pacific ecuatorial. Fenomenul modifică tiparele de precipitații și circulația atmosferică, generând unde atmosferice de mari dimensiuni. Aceste unde se pot deplasa către Polul Nord și pot exercita presiune asupra vortexului polar, contribuind la slăbirea vânturilor care îl mențin stabil.
Există, însă, o limitare importantă: influența fenomenului El Niño asupra vortexului polar este, în general, mai puternică în a doua parte a iernii. Din acest motiv, cercetătorii consideră că El Niño ar putea fi unul dintre factorii implicați, dar este mai puțin probabil să explice singur perturbarea neobișnuit de timpurie din acest an.
Un alt posibil factor este reprezentat de temperaturile neobișnuit de ridicate ale apelor oceanice din nordul Scandinaviei și vestul Rusiei. Cercetări recente sugerează că reducerea suprafețelor acoperite de gheață marină în această regiune permite oceanului să elibereze mai multă căldură în atmosferă. Acest transfer de căldură ar putea contribui la perturbarea vortexului polar.
Slăbirea vortexului polar înseamnă automat o iarnă geroasă în Europa?
Potrivit Reuters, răspunsul meteorologilor la această întrebare este unul negativ. Un vortex polar slăbit poate crește probabilitatea apariției unor episoade cu temperaturi scăzute, însă fenomenul nu reprezintă, în sine, o prognoză sigură pentru o iarnă geroasă. Evoluția vremii depinde și de alte tipare atmosferice, care pot amplifica sau, dimpotrivă, pot contracara efectele perturbării vortexului.
Cercetările arată că aproximativ două treimi dintre episoadele de încălzire stratosferică bruscă sunt urmate de condiții mai reci și mai uscate decât în mod normal în nordul și nord-vestul Europei. Prin urmare, există o probabilitate crescută ca anumite regiuni europene să se confrunte cu perioade de frig, însă efectele nu sunt identice pe întreg continentul.
Pentru România, o eventuală pătrundere a maselor de aer rece depinde de evoluția ulterioară a circulației atmosferice. Slăbirea vortexului polar nu permite, de una singură, anticiparea temperaturilor sau a cantităților de zăpadă din țara noastră.
A provocat schimbările climatice slăbirea vortexului polar?
Până în prezent, nu există dovezi clare că schimbările climatice au determinat o tendință pe termen lung de întărire sau slăbire a vortexului polar. Sistemul prezintă variații naturale importante de la un an la altul și de la un deceniu la altul.
De exemplu, perioadele în care vortexul polar a fost persistent mai slab, precum începutul anilor 1960, au coincis cu unele dintre cele mai reci ierni din Europa. În schimb, perioadele în care vortexul a fost mai puternic, precum anii 1990, au fost asociate cu ierni mai blânde și mai umede.
Cercetătorii atrag atenția că sunt necesare mai multe observații și studii înainte de a putea stabili o legătură solidă între schimbările climatice și evoluția pe termen lung a vortexului polar.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























