Ce scrie presa internațională după eșecul votului pentru guvernul Mureșan. România intră într-o zonă tot mai complicată

Reuters scrie că eșecul votului de învestitură prelungește criza politică și pune presiune asupra ratingului de investiții al României, în timp ce Politico notează că respingerea Guvernului Mureșan adâncește criza începută după prăbușirea coaliției în luna mai.

Guvernul propus de Siegfried Mureșan a primit miercuri 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”, în condițiile în care pentru învestire erau necesare 233 de voturi.

Reuters, despre presiunea asupra ratingului României

Agenția Reuters relatează că eșecul lui Siegfried Mureșan la votul de învestire prelungește o „criză politică ce amenință ratingul de investiții al țării”.

Reuters îl descrie pe Mureșan drept a treia propunere de premier respinsă de președintele Nicușor Dan de la prăbușirea guvernului de coaliție pro-europeană, în urmă cu aproape cinci luni.

Agenția internațională atrage atenția și asupra unui alt scenariu politic, în condițiile în care votul de miercuri a eșuat. Reuters scrie că situația ridică posibilitatea ca Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) să formeze o nouă majoritate de guvernare alături de PSD.

În materialul Reuters, AUR este prezentat drept o formațiune critică la adresa Uniunii Europene, NATO și a ajutorului acordat Ucrainei, iar agenția notează că analiștii au avertizat asupra efectelor pe care un asemenea scenariu le-ar putea avea asupra eforturilor României de reducere a deficitului bugetar.

„Analiștii au avertizat că un astfel de scenariu ar putea compromite eforturile României de a reduce deficitul bugetar, care este cel mai mare din UE în raport cu dimensiunea economiei.”, transmite Reuters.

Ce scrie Reuters despre PSD și AUR

Reuters amintește că PSD este cel mai mare partid din Parlament și că formațiunea a „provocat căderea guvernului de coaliție din care făceau parte la începutul lunii mai”.

Agenția menționează și faptul că, la începutul acestei săptămâni, reprezentanții PSD au declarat că nu mai exclud formarea unui guvern împreună cu AUR.

Despre AUR, Reuters scrie că este partidul „care conduce în sondajele de opinie cu 40% din intențiile de vot – o cifră mai mult decât dublă față de susținerea de care beneficiază PSD – a insistat pentru alegeri anticipate, dar nu a exclus nici colaborarea cu stânga”.

Politico, despre respingerea Guvernului Mureșan

Și Politico a relatat miercuri despre eșecul învestirii Guvernului Mureșan. Publicația europeană subliniază că Siegfried Mureșan nu a reușit să obțină cele 233 de voturi necesare pentru a deveni prim-ministru.

În relatarea sa, Politico arată că respingerea Guvernului Mureșan adâncește „criza declanșată odată cu prăbușirea coaliției în luna mai”.

„Președintele Nicușor Dan, un moderat independent, l-a propus pe eurodeputatului Mureșan pentru această funcție, însă parlamentarii de la București au refuzat să-i susțină candidatura în cadrul unui vot decisiv desfășurat miercuri.”, scrie Politico.

Publicația europeană mai arată că Nicușor Dan nu „dorește dizolvarea Parlamentului pentru un scrutin național”.

Politico amintește, în acest context, poziția AUR în sondajele privind eventuale alegeri parlamentare. Formațiunea este prezentată drept partidul care conduce în prezent în aceste sondaje.

Potrivit relatării publicației, președintele Nicușor Dan dorește ca liderii politici aflați în conflict să lase deoparte divergențele și să ajungă la o înțelegere pentru susținerea unei noi coaliții.

Nicușor Dan poate desemna un alt premier

Respingerea Guvernului Mureșan nu înseamnă automat declanșarea alegerilor anticipate.

Constituția îi permite președintelui României să desemneze un alt candidat pentru funcția de prim-ministru. Candidatul desemnat trebuie să ceară Parlamentului votul de încredere asupra programului de guvernare și asupra listei Cabinetului.

Prin urmare, dizolvarea Parlamentului reprezintă în acest moment o posibilitate constituțională, nu o obligație pentru șeful statului.

Articolul 89 din Constituție prevede că președintele poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, șeful statului poate ajunge să aleagă între continuarea procedurii pentru formarea unui Guvern și dizolvarea Parlamentului, urmată de alegeri anticipate.

Constituția prevede, de asemenea, că Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată în cursul unui an și stabilește situațiile în care dizolvarea nu poate avea loc.

Președintele a respins deja ideea alegerilor anticipate

Nicușor Dan a declarat deja că alegerile anticipate nu reprezintă o soluție pentru România.

„Alegerile anticipate nu sunt o soluție. Dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilității și a neîncrederii și a cetățenilor români și a piețelor financiare”, a declarat Nicușor Dan, marți, în cadrul unei conferințe de presă.

Astfel, după respingerea Guvernului Mureșan, procedura de formare a unui nou Executiv poate continua prin desemnarea unui alt candidat pentru funcția de prim-ministru. Potrivit regulilor constituționale, președintele poate desemna aceeași persoană sau un alt candidat, în urma consultărilor politice.

Criza politică, urmărită și prin prisma economiei

Presa internațională pune accent și pe posibilele efecte economice ale prelungirii crizei politice.

Reuters notează că leul a rămas miercuri stabil față de euro, deoarece rezultatul votului fusese deja anticipat de piață. În același timp, agenția arată că moneda națională a pierdut 3,5% din valoare în acest an și a avut o evoluție mai slabă comparativ cu monedele altor state din Europa Centrală și de Est.

Agenția arată că agențiile de rating urmăresc capacitatea României de a adopta bugetul pentru 2027 și de a continua reducerea deficitului bugetar.

Menținerea ratingului României la ultima treaptă a categoriei „investment grade” este legată, potrivit Reuters, și de capacitatea autorităților de a avansa cu măsurile bugetare.