Cancelarul Nehammer: „Un eventual boicot al companiilor austriece ar dăuna mai degrabă României”

Recentul veto al Austriei la aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen, care garantează libera circulație a persoanelor în interiorul țărilor Schengen, a provocat critici dure nu numai din partea țărilor în cauză, ci și din partea multor alte țări ale UE. Chiar și guvernul italian naționalist de dreapta a condamnat această acțiune.

Confruntat cu critici dure atât intern, cât și pe plan extern, cancelarul conservator Karl Nehammer a apărat veto-ul Austriei împotriva aderării Bulgariei și României la Schengen în emisiunea "Pressestunde" de duminică de la postul public de televiziune ORF2.

Potrivit lui Nehammer, în alte state UE nu există suficientă presiune împotriva trecerilor neînregistrate la frontieră. Prin urmare, Austria a trebuit să acționeze la nivel național. Nehammer a declarat că veto-ul Austriei ar putea fi ridicat doar după ce protecția frontierelor din Bulgaria și România va fi îmbunătățită.

Întrebat de ce Austria nu a ales calea obișnuită în UE, și anume de a căuta aliați în rândul celorlalte state și de a obține astfel schimbări, Nehammer a spus că nicio altă țară nu are - proporțional cu populația sa - o presiune similară cu cea a Austriei. De asemenea, Olanda a încercat de mult timp să găsească sprijin în Consiliul UE, dar nu a reușit. În celelalte țări ale UE, pur și simplu, problema a fost conștientizată altfel decât în Austria. Cum Comisia Europeană nu acționa, trebuia să se acționeze "în forță" și la nivel național, a explicat cancelarul.

Nehammer a repetat pe larg argumentația sa și a ministrului de interne al ÖVP, Gerhard Karner: din cei peste 100.000 de imigranți sau solicitanți de azil, 75.000 nu fuseseră înregistrați nicăieri, or asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Multe dintre aceste persoane neînregistrate ar veni prin România sau Bulgaria, spune cancelarul care a repetat că aceste informații vin în urma audierii persoanele reținute și a analizei datelor de pe telefoanele lor mobile.

România și Bulgaria au avut cifre diferite, a recunoscut Nehammer, dar aceste țări nu aveau cum să cunoască numărul real din moment ce nu au înregistrat aceste persoane, a explicat Nehammer discrepanța dintre date.

Pe de altă partre, el s-a declarat convins că veto-ul nu va avea consecințe negative pentru companiile naționale care operează în Bulgaria și România. „Aici trebuie făcută o distincție: una e o problemă de politică de securitate, iar cealaltă este o problemă de politică economică”, a arătat cancelarul, subliniind că un eventual boicot al companiilor austriece ar dăuna mai degrabă înseși economiilor României sau Bulgariei. Companiile austriece aduc întotdeauna bani la bugetul țării și oferă locuri de muncă, a explicat el.

Mulți observatori politici interpretează înăsprirea poziției OeVP în materie de azil și migrație atât din partea lui Nehammer, cât și a ministrului său de interne, Gerhard Karner, - ambii din Austria Inferioară - ca fiind o încercare a puncta împotriva FPÖ, Partidul Libertății, de extremă dreaptă, care are un discurs antiimigrație, în lupta lor pentru un rezultat cât mai bun în alegerile din cea mai importantă provincie a Austriei. Nehammer a negat înspă vehement că veto-ul la Schengen ar putea avea motivații de politică internă, așa cum s-a speculat recent atât în Austria, cât și în afară. El a calificat drept o "insinuare absurdă" faptul că ar putea exista o legătură cu alegerile parlamentare din Austria Inferioară de la sfârșitul lunii ianuarie.

Nehammer a mai explicat că Austria nu a avut niciun cuvânt critic la adresa Ungariei în disputa în care s-au amestecat libertatea de circulație în UE, politica de azil și lipsa unei politici de imigrație, pentru că, spune el, Ungaria este o țară vecină și este nevoie de cooperare în materie de securitate și poliție.

Potrivit lui Nehammer, Austria oferă o astfel de cooperare și Bulgariei și României.

În același timp, Nehammer a subliniat că Austria este în mod clar în favoarea sancționăriI încălcăriI statului de drept în cadrul procedurilor UE care sunt în curs împotriva Ungariei. Statul de drept este fundamentul UE, a declarat Nehammer. După recomandarea Comisiei Europene de a suspenda în continuare plățile de miliarde de euro către Ungaria, mingea este acum în curtea Consiliului UE, adică a statelor membre. Dar Nehammer nu a dorit să spună dacă va vota în favoarea reținerii fondurilor. În acest moment, a spus el, documentele Comisiei sunt examinate la nivel intern și se consultă în continuare cu alți șefi de guvern. Nehammer a subliniat însă că, până acum, Consiliul a urmat întotdeauna recomandările Comisiei în această privință.