Armata germană ridică nivelul de alertă din cauza sabotajelor rusești. Putin ar fi ordonat intensificarea atacurilor împotriva NATO

Armata germană a ridicat nivelul de alertă privind sabotajele rusești, considerând că există o amenințare semnificativă la adresa militarilor și instalațiilor Bundeswehr. Decizia vine după descoperirea unei drone care transporta explozibili în apropierea unei baze aeriene din Germania și în contextul unor informații publicate de The Wall Street Journal (WSJ), potrivit cărora președintele rus Vladimir Putin ar fi ordonat personal intensificarea operațiunilor de sabotaj împotriva statelor NATO.

Evaluarea autorităților germane reflectă temerile tot mai mari privind acțiunile clandestine care vizează infrastructura militară și companiile implicate în sprijinirea Ucrainei. Potrivit investigației WSJ, operațiunile atribuite Rusiei ar urmări atât provocarea unor pagube materiale, cât și destabilizarea statelor europene.

Sabotaje rusești: armata germană confirmă că amenințarea a ajuns la un nivel semnificativ

Evaluarea Bundeswehr a fost declanșată inițial de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite în apropierea bazei aeriene Wunstorf, situată în landul Saxonia Inferioară. Aparatul transporta o cutie cu explozibili puternici, iar anchetatorii suspectează că ținta operațiunii ar fi putut fi reprezentată de aeronavele militare germane.

Potrivit unui document intern citat de presa germană, utilizarea dronelor în operațiuni de sabotaj care puteau provoca distrugeri și pierderi de vieți omenești ar reprezenta depășirea unei linii roșii.

Ministerul german al Apărării a confirmat că amenințarea generală de sabotaj la adresa Bundeswehr este evaluată drept semnificativă. Este pentru prima dată când armata germană ridică la acest nivel clasificarea amenințării reprezentate de astfel de acțiuni asupra militarilor și instalațiilor sale.

Incidentul de la Wunstorf se înscrie într-un șir de evenimente care au determinat autoritățile germane să acorde o atenție sporită riscurilor de sabotaj, în special celor care ar putea afecta infrastructura utilizată pentru operațiuni militare și pentru sprijinirea Ucrainei.

Explozibili și drone la aeroportul Leipzig/Halle. Germania suspectează o operațiune rusească

Un alt incident important a avut loc în august, la aeroportul Leipzig/Halle, unde mai multe drone echipate cu explozibili ar fi fost poziționate în apropierea infrastructurii aeroportuare.

Una dintre drone a lovit un avion cargo Antonov An-124, utilizat pentru transportul ajutoarelor militare destinate Ucrainei. Explozibilul transportat de aparat nu a detonat. O altă dronă a lovit o aeronavă diferită, în timp ce o a treia a explodat în apropierea perimetrului aeroportului.

Autoritățile germane au acuzat Rusia de implicare și în această operațiune.

Potrivit unei investigații publicate de The Wall Street Journal, serviciile americane de informații consideră că tentativa de sabotaj de la Leipzig ar fi reprezentat una dintre primele acțiuni ale unei campanii mai ample. Aceasta ar fi vizat infrastructura și companiile care contribuie la sprijinirea Ucrainei, urmărind totodată provocarea haosului în statele europene.

WSJ relatează că, după tentativa de sabotaj, un oficial al Kremlinului care menținea un canal de comunicare cu guvernul german a contactat un omolog de la Berlin. Acesta l-ar fi avertizat că operațiunea de la Leipzig nu va fi ultima.

Vladimir Putin ar fi ordonat intensificarea sabotajelor împotriva statelor NATO

Potrivit oficialilor europeni familiarizați cu evaluările serviciilor americane de informații, citați de The Wall Street Journal, la Moscova exista în vara acestui an o nemulțumire tot mai mare față de evoluția războiului din Ucraina.

Nici situația de pe front, nici negocierile purtate cu Washingtonul nu determinaseră Kievul să accepte concesiile solicitate de Vladimir Putin. În acest context, liderul de la Kremlin ar fi ordonat intensificarea operațiunilor de sabotaj împotriva statelor membre NATO.

Investigația WSJ susține că decizia ar fi avut ca obiectiv extinderea presiunii asupra Ucrainei și a susținătorilor săi occidentali, prin acțiuni clandestine care să afecteze infrastructura și să genereze instabilitate în Europa.

Publicația amintește și de avertismentul transmis de directorul CIA, John Ratcliffe, după o vizită la Moscova, la sfârșitul lunii august. Acesta și-ar fi informat personal omologii din serviciile europene de informații, precum și unii lideri politici, că Rusia își intensifică activitățile de sabotaj.

Informațiile prezentate de WSJ se bazează pe evaluări ale serviciilor de informații și pe declarațiile unor oficiali europeni familiarizați cu acestea.

Serviciul de informații militare GRU ar coordona operațiunile clandestine

Potrivit informațiilor obținute de serviciile occidentale și citate de The Wall Street Journal, operațiunile ar fi coordonate de Serviciul pentru Misiuni Speciale (SSD), o structură a serviciului de informații militare rusesc GRU, înființată în 2023 prin reunirea mai multor unități specializate în operațiuni clandestine.

Generalul-colonel Andrei Averianov ar conduce această structură, potrivit informațiilor citate de publicația americană. Unul dintre subordonații săi, colonelul Denis Smolianinov, ar fi fost implicat în coordonarea operațiunii de la Leipzig.

Anchetatorii germani suspectează că tentativa de sabotaj a presupus organizarea unei rețele de agenți care au transportat explozibili și drone prin mai multe state europene înainte ca dispozitivele să ajungă în Germania.

Serbia ar fi fost utilizată ca punct de tranzit pentru transportarea echipamentelor către teritoriul german. Explozibilii de tip Semtex ar fi fost ascunși în cutii alimentare modificate, prevăzute cu detonatoare, potrivit relatărilor din presa internațională.

Autoritățile sârbe au anunțat arestarea a șapte suspecți acuzați că ar fi făcut parte dintr-un grup organizat care procura și depozita explozibili și drone înainte de a le trimite în state membre ale Uniunii Europene.

Incendieri în Estonia și Polonia și atacuri asupra infrastructurii Starlink

Acuzațiile privind operațiunile de sabotaj atribuite Rusiei nu se limitează la incidentele din Germania. În august, au avut loc incendieri la companii producătoare de drone din Estonia și Polonia, iar autoritățile slovace au anunțat că au dejucat un atac similar asupra unei fabrici care produce drone destinate Ucrainei.

În ultimele săptămâni, Polonia, Lituania și Bulgaria au raportat acte de sabotaj care au vizat stații terestre Starlink.

Totodată, în aceeași perioadă, nave comerciale au fost atacate cu drone în Marea Neagră, în apropierea apelor teritoriale ale Bulgariei și României.

Aceste incidente au alimentat îngrijorările privind securitatea infrastructurii strategice și a obiectivelor implicate direct sau indirect în sprijinirea Ucrainei. În evaluările prezentate de publicația americană, astfel de acțiuni fac parte dintr-un context mai larg de intensificare a operațiunilor clandestine atribuite Rusiei în Europa.

Germania se așteaptă la o înrăutățire a situației. Oficialii avertizează asupra unui „război din umbră”

Serviciile germane de informații estimează că situația de securitate s-ar putea deteriora pe termen scurt, potrivit evaluării citate de presa germană.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a avertizat recent că Germania se confruntă cu un „război din umbră”, ale cărui amenințări depășesc, în opinia sa, nivelul celor din perioada Războiului Rece.

La rândul său, cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea și atacurile hibride rusești reprezintă cea mai mare amenințare la adresa Germaniei și a ordinii sale politice de după 1990.

Declarațiile oficialilor germani evidențiază preocupările autorităților privind acțiunile care nu se desfășoară prin confruntări militare convenționale, dar care pot afecta infrastructura, securitatea populației și funcționarea instituțiilor statului.

Germania ar fi luat în calcul Articolul 5 al NATO dacă atacul de la Leipzig provoca victime

Gravitatea potențială a tentativei de sabotaj de la Leipzig este subliniată și de informațiile publicate de The Wall Street Journal despre reacția pe care ar fi putut să o aibă autoritățile germane în cazul unui bilanț mult mai grav.

Oficiali apropiați cancelarului Friedrich Merz au declarat pentru publicația americană că, dacă operațiunea ar fi provocat un număr mare de victime, Germania ar fi luat în considerare invocarea Articolului 5 al Tratatului NATO.

Această prevedere stabilește că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților, care trebuie să acorde sprijin statului atacat.

Invocarea Articolului 5 nu presupune automat declanșarea unei intervenții militare. Răspunsul poate include măsuri diplomatice sau militare, în funcție de circumstanțe și de deciziile luate de aliați.

În cazul incidentului de la Leipzig, perspectiva unui asemenea răspuns ar fi fost luată în calcul în eventualitatea producerii unui număr mare de victime, potrivit oficialilor citați de WSJ.

Rusia neagă implicarea în sabotajele din Europa

Autoritățile ruse au negat în repetate rânduri implicarea Moscovei în acțiuni de sabotaj desfășurate pe teritoriul statelor europene.

Acuzațiile prezentate în investigația The Wall Street Journal se bazează pe informații atribuite serviciilor occidentale de informații și pe declarațiile unor oficiali europeni familiarizați cu evaluările acestora. Informațiile privind presupusul ordin direct al lui Vladimir Putin și coordonarea operațiunilor de către structurile GRU reprezintă, așadar, acuzații și evaluări ale surselor citate, în timp ce Rusia respinge în mod repetat implicarea în astfel de activități.