Anunțuri majore de la Ursula von der Leyen: ce se schimbă în UE. Cele 12 puncte cheie ale discursului șefei UE

Discursul susținut la Strasbourg poate influența agenda Comisiei Europene în următorii ani. Unele dintre anunțuri au fost surprinzătoare, în timp ce alte teme importante au primit mai puțină atenție decât era de așteptat, scrie publicația Politico.

Iată cele mai importante 12 idei din discursul Ursulei von der Leyen.

1. Canada ar putea deveni primul „membru asociat” al UE

Una dintre cele mai surprinzătoare propuneri a fost cea privind o posibilă formă de „apartenență asociată” a Canadei la Uniunea Europeană.

Adresându-se premierului canadian Mark Carney, prezent în hemiciclul Parlamentului European, Ursula von der Leyen a propus o alianță extinsă între UE și Canada, care să includă domenii precum tehnologia, apărarea, energia, mineralele critice, inteligența artificială și Arctica.

„Aceasta nu este o asociere împotriva altcuiva, ci pentru forța noastră comună”, a declarat von der Leyen.

Modelul de „membru asociat” nu există în prezent în structura UE, astfel că rămâne de văzut dacă statele membre vor susține această idee.

2. Un posibil Consiliu European de Securitate

Ursula von der Leyen a relansat ideea creării unui organism european dedicat gestionării amenințărilor de securitate.

Un viitor Consiliu European de Securitate ar urma să reunească UE și state partenere precum Regatul Unit, Canada, Ucraina și Norvegia. Un detaliu remarcat în discurs: Statele Unite nu au fost menționate.

Von der Leyen a propus și un „Protocol de urgență pentru securitate”, care ar putea fi activat în cazul unor amenințări ce nu ajung la nivelul unui atac militar.

Ea a descris mecanismul drept unul care ar completa Articolul 4 al NATO.

3. UE vrea cooperare în domeniul inteligenței artificiale

Comisia Europeană vrea să aducă la Bruxelles reprezentanții marilor companii și laboratoare de inteligență artificială pentru discuții privind dezvoltarea și reglementarea tehnologiei.

Von der Leyen a subliniat că inteligența artificială oferă oportunități importante, dar vine și cu riscuri care trebuie gestionate.

În discurs, ea a menționat posibilitatea unei cooperări cu Regatul Unit, Canada și alte state, însă nu a nominalizat SUA și China, cele două mari puteri aflate în competiția globală pentru dezvoltarea AI.

4. Banii neutilizați din programul SAFE ar putea ajunge la Ucraina

Fondurile rămase neutilizate din programul european SAFE, în valoare totală de 150 de miliarde de euro, ar putea fi direcționate către un nou program destinat unor proiecte comune cu industria ucraineană de apărare.

Propunerea ar putea permite integrarea mai strânsă a industriei europene de apărare cu sectorul ucrainean, care a acumulat experiență în timpul războiului cu Rusia.

În același timp, măsura ar oferi o soluție pentru fondurile din cadrul SAFE care nu sunt accesate integral de unele state membre.

5. Politica climatică se concentrează tot mai mult pe adaptare

În ceea ce privește schimbările climatice, discursul lui von der Leyen s-a concentrat mai mult pe pregătirea Europei pentru efectele încălzirii globale decât pe anunțarea unor noi măsuri de reducere a emisiilor.

Președinta Comisiei a apărat obiectivele climatice existente și a anunțat un viitor Plan european pentru valurile de căldură, o Inițiativă europeană pentru apă și o Alianță pentru asigurări climatice.

„Nu poate exista o repetare a acestei veri”, a avertizat von der Leyen, referindu-se la temperaturile extreme, incendiile de vegetație și secarea râurilor.

6. Bruxelles-ul vrea să limiteze „gold-plating-ul”

Comisia Europeană propune un „pact împotriva gold-plating-ului”, termen folosit pentru situațiile în care statele membre introduc cerințe suplimentare atunci când transpun legislația europeană în legislația națională.

„Facem tot posibilul la nivel european pentru a reduce birocrația. Dar acum cred că este timpul ca statele membre să facă un pas înainte”, a spus von der Leyen.

Ea a cerut, de asemenea, finalizarea reformei pieței unice până la sfârșitul anului 2027.

7. UE recunoaște dificultățile privind politica față de Israel

Conflictul din Orientul Mijlociu a fost o altă temă abordată în discurs.

Ursula von der Leyen a vorbit despre „suferința profundă” din Gaza și a condamnat violențele comise de coloniști în Cisiordania. Ea a susținut, în același timp, menținerea perspectivei unei soluții bazate pe două state.

Președinta Comisiei a recunoscut însă că statele membre nu au reușit să ajungă la un acord asupra unor măsuri pe care le anunțase anterior.

Referindu-se la lipsa unei majorități pentru sancționarea unor coloniști și miniștri israelieni, von der Leyen a spus că acest lucru a fost „dureros pentru mulți europeni”.

„Atunci când Europa este divizată, nu poate schimba cursul evenimentelor”, a afirmat ea.

8. Puține noutăți privind politica financiară

În mod surprinzător, politica financiară a ocupat un spațiu relativ redus în discurs, în condițiile în care Comisia Europeană a vorbit în ultimul an despre necesitatea transformării Europei într-un spațiu mai atractiv pentru investiții și dezvoltarea companiilor.

Principala măsură financiară prezentată a fost un nou Pachet bancar, axat pe simplificarea regulilor și reducerea fragmentării pieței.

Propunerea fusese însă anunțată deja de Comisie în luna iulie.

9. Von der Leyen insistă pentru noi surse de venit la bugetul UE

Președinta Comisiei Europene a făcut apel la guvernele statelor membre să aprobe noi „resurse proprii” pentru finanțarea următorului buget multianual al Uniunii.

„Bugetul nostru ține de viitorul nostru. Iar orice buget modern are nevoie de noi resurse proprii”, a spus von der Leyen.

Comisia propune obținerea a peste 60 de miliarde de euro prin noi taxe și contribuții, propunere care se confruntă deja cu opoziție în mai multe capitale europene.

10. China, în centrul preocupărilor comerciale

China a fost o altă temă importantă a discursului.

Von der Leyen a criticat deficitul comercial al UE în relația cu Beijingul, despre care a spus că ajunge la „un miliard pe zi”, și a avertizat asupra dependenței europene de China pentru anumite materii prime critice.

Cu toate acestea, discursul nu a venit cu anunțarea unor măsuri comerciale radicale.

„Vom folosi toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a reechilibra relația noastră”, a spus von der Leyen.

11. O politică europeană mai dură în domeniul migrației

Pe fondul crizei din Ceuta, von der Leyen a propus un Cadru european de răspuns în situații de urgență.

Acesta ar permite statelor membre să beneficieze, în anumite situații, de o flexibilitate „limitată în timp și strict definită” în aplicarea procedurilor existente.

Unul dintre efectele urmărite este accelerarea procedurilor de returnare a migranților.

Von der Leyen a cerut și consolidarea Frontex, agenția europeană pentru protecția frontierelor, fără să anunțe însă o creștere a numărului de angajați, așa cum propusese anterior.

12. Limitarea accesului copiilor la rețelele sociale

Unul dintre cele mai vizibile mesaje ale discursului a vizat protejarea copiilor în mediul online.

Von der Leyen a criticat impactul rețelelor sociale asupra copiilor și a promis măsuri mai stricte pentru protejarea minorilor, inclusiv limitarea accesului la platforme precum TikTok și Instagram.

„Fără rețele sociale sub vârsta de 13 ani. Fără cont personal sub vârsta de 15 ani”, a declarat președinta Comisiei Europene.

Ea a adăugat că platformele ar trebui să introducă și măsuri de „design sigur” pentru utilizatorii cu vârsta sub 18 ani.

Discursul de la Strasbourg conturează astfel o agendă europeană concentrată pe securitate, apărare, competitivitate, schimbări climatice, migrație și protecția copiilor în mediul online, dar și pe consolidarea relațiilor cu parteneri precum Canada și Ucraina.