Parlamentul European a adoptat Raportul privind Scutul European pentru Democrație și cere Comisiei Europene să finalizeze cât mai rapid investigația privind TikTok și posibilele ingerințe străine în alegerile prezidențiale din România din 2024. Documentul avertizează că dezinformarea, atacurile informaționale și războiul hibrid pun o presiune tot mai mare asupra democrațiilor europene.
Parlamentul European a adoptat, la Strasbourg, Raportul privind Scutul European pentru Democrație, un document care atrage atenția asupra riscurilor tot mai mari provocate de dezinformare, manipularea informației și amenințările hibride. România apare în raport prin referirea la scrutinul prezidențial din 2024, iar eurodeputații cer clarificarea investigațiilor care vizează rolul marilor platforme online.
Una dintre solicitările adresate Comisiei Europene este finalizarea cât mai rapidă a anchetei TikTok privind alegerile din România. Investigația Comisiei este încă în desfășurare și urmărește inclusiv modul în care platforma a gestionat riscurile pentru integritatea procesului electoral.
Parlamentul European cere clarificări privind TikTok și alegerile din România
Raportul arată că procesul de verificare a suspiciunilor legate de interferențe în spațiul online nu este încheiat. Eurodeputații cer ca investigațiile să fie duse până la capăt și ca rolul platformelor în perioade electorale să fie analizat mai atent.
Documentul pune accent pe rețelele de boți, campaniile coordonate de dezinformare și modul în care algoritmii platformelor online pot influența ceea ce ajunge în fața utilizatorilor în timpul campaniilor electorale. Parlamentul European consideră că astfel de mecanisme pot afecta dezbaterea publică și încrederea în procesele democratice.
Rusia, indicată drept una dintre principalele surse ale operațiunilor de influență
Raportul face referire și la acțiuni atribuite Rusiei, pe care Parlamentul European o indică drept principala amenințare externă în zona operațiunilor de influență și manipulare informațională. Sunt menționate însă și alte state despre care instituțiile europene spun că desfășoară astfel de activități.
Mesajul central al documentului este că statele membre nu pot răspunde singure suficient de eficient unor astfel de amenințări, mai ales atunci când operațiunile sunt coordonate și trec rapid dintr-o țară în alta.
Parlamentul European cere consolidarea mecanismelor prin care marile rețele sociale sunt supravegheate atunci când există suspiciuni de manipulare, campanii coordonate sau folosirea rețelelor de boți pentru influențarea dezbaterii publice.
În paralel, eurodeputații susțin extinderea programelor de educație media și digitală, sprijinirea presei independente și a jurnalismului de investigație, dar și o protecție mai bună a cetățenilor în fața programelor de supraveghere de tip spyware.
Scutul European pentru Democrație, răspuns la amenințările hibride
Prin Scutul European pentru Democrație, Parlamentul European cere o abordare comună la nivelul Uniunii atunci când apar campanii de dezinformare, ingerințe externe sau atacuri informaționale. Raportul pune accent și pe implicarea cetățenilor și pe creșterea rezilienței democratice, într-un moment în care spațiul online joacă un rol tot mai mare în formarea opiniilor și în desfășurarea campaniilor electorale.
