Mișcarea prezidențială, "La Republique En Marche" (LREM) și aliații săi centriști, dispunând de aproximativ o treime din voturi, vor obține în al doilea tur duminica viitoare între 400 și 445 de locuri din cele 577 ale Adunării Naționale, cu mult peste numărul necesar pentru o majoritate absolută, conform estimărilor institutelor de sondare.
"Franța se întoarce", a lansat premierul Edouard Philippe, lăudând meritele unui președinte care "a știut să încarneze în Franța, ca și pe scena internațională, încrederea, voința și curajul".
Chiar și un ministru implicat într-un scandal de tranzacție imobiliară, Richard Ferrand, s-a calificat detașat în turul al doilea.
Acest scor arată performanța unei mișcări care, doar după un an de existență, a reușit să dinamiteze partidele tradiționale de stânga și de dreapta care își împărțeau puterea în Franța de 60 de ani.
Potrivit rezultatelor definitive publicate în cursul nopții de Ministerul de Interne, LREM și aliații săi centriști au obținut 32,32% din sufragiile exprimate, la mare distanță de dreapta (21,56%) și de partidul de extrema dreaptă Frontul Național (13,20%).
"Franța Nesupusă" (France Insoumise, LFI), partidul stângii radicale condus de Jean-Luc Melenchon, și Partidul Comunist au obținut împreună 13,74% din voturi, iar Partidul Socialist și aliații săi 9,51%, în timp ce ecologiștii doar 4,30%.
Absenteismul a atins un nivel record de 51,29%, potrivit ministerului.
Dreapta, care spera la începutul campaniei să-l priveze pe președintele Macron de majoritate și să-l forțeze la coabitare, ar obține între 70 și 130 de locuri în Adunarea Națională.
Un rezultat "dezamăgitor pentru familia noastră politică", a recunoscut fostul președinte al Adunării, Bernard Accoyer, în timp ce un lider al coaliției de dreapta Francois Baron a lansat un apel la mobilizare pentru a se evita "concentrarea puterilor" într-un "singur și același partid".
La stânga, Partidul Socialist al fostului președinte Francois Hollande, care controla jumătate din Adunarea Națională care și-a încheiat mandatul, a obținut mai puțin de 40 de locuri. "Un recul fără precedent", a recunoscut șeful său Jean-Christophe Cambadelis, eliminat duminică la fel ca și fostul candidat al PS la prezidențiale Benoit Hamon.
Partidul extremei drepte Frontul Național, condus de Marine Le Pen, care ajunsese în urmă cu o lună în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, a suferit de asemenea o înfrângere zrdobitoare: estimările îi acordă între unu și 10 locuri în cadrul noului parlament, față de două în legislativul precedent — insuficiente pentru a constitui un grup parlamentar.
Pentru acest partid antiimigrație și eurofob este o "decepție ", a recunoscut vicepreședintele său Florian Philippot.
Marine Le Pen, care ar putea să-și facă pentru prima oară intrarea în parlamentul francez după ce sosise în frunte în circumscripția sa din nordul Franței, i-a invitat pe "alegătorii patrioți" la o "puternică mobilizare".
La cealaltă extremă, stânga radicală a lui Jean-Luc Melenchon ar obține între 10 și 23 de locuri.
..........................
Aproximativ 47 milioane de francezi din totalul de peste 66 de milioane au fost aşteptaţi, duminică, în primul tur al alegerilor parlamentare la care participă 7.882 de candidaţi. Din primele estimări reiese că Partidul "La Republique en Marche!" al președintelui Franței, Emmanuel Macron, pare a-și fi asigurat obținerea unei largi majorități în Adunarea Națională.
Partidul "La Republique en Marche!" (LREM) al președintelui Franței, Emmanuel Macron, pare a-și fi asigurat obținerea unei largi majorități în Adunarea Națională, conform estimărilor de la finalul primului tur al alegerilor legislative de duminică, transmit agențiile internaționale de presă.
LREM s-ar clasa, după acest prim tur, pe locul întâi, cu 32,2 — 32,9% din voturi, în fața dreptei ( 20,9 — 21,5%) și a Frontului Național (13,1 — 14%), conform primelor estimări ale institutelor de sondare. Proiecțiile pentru turul al doilea i-ar acorda între 390 și 445 de mandate dintr-un total de 577, precizează AFP.
Prezenţa la vot în cadrul alegerilor legislative din Franţa, după miezul zilei, sub nivelul din 2012
Participarea la vot în cadrul primului tur al alegerilor parlamentare franceze a ajuns la 19,24% până la ora locală 12.00 (13.00, ora României), potrivit datelor prezentate de Ministerul de Interne, cifre mai mici decât la scrutinele precedente, informează site-ul cotidianului Le Figaro.
În acelaşi moment al zilei din timpul alegerilor legislative din 2012, prezenţa la vot a fost de 21,06%. În 2007, participarea până la ora 12.00 a fost de 22,6%.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a votat alături de soţie la Touquet, în jurul orei locale 12.00. Premierul Edouard Philippe s-a prezentat deja în circumscripţia din Le Havre. Marine Le Pen, liderul partidului Frontul Naţional, şi-a exercitat dreptul de vot în circumscripţia Pas-de-Calais, în jurul orei locale 11.00.
Parlamentul francez este bicameral, fiind format din Adunarea Naţională (camera inferioară), cu 577 de membri, şi Senat (camera superioară), cu 348 membri.
Mandatul deputaţilor are o durată de cinci ani, iar cel al senatorilor de şase ani. Senatul reprezintă colectivităţile teritoriale ale Republicii, precum şi cetăţenii francezi rezidenţi în alte ţări.
Deputaţii din Adunarea Naţională sunt aleşi prin sistem electoral majoritar uninominal în două tururi de scrutin, alegerile desfăşurându-se în cele 577 de circumscripţii electorale din Franţa.
Senatorii sunt aleşi de către un colegiu electoral format din peste 145.000 de persoane: deputaţi, consilieri regionali sau generali, delegaţiile consiliilor locale, membri ai Consiliului Superior al francezilor din străinătate.
Pentru alegerile legislative din Franţa, partidele sunt obligate să prezinte liste în care femeile reprezintă 50% din numărul total de candidaţi. Vârsta medie a unui candidatului este de 48,5 ani.
