Nu cutremurele ucid oameni, ci casele pe care cutremurele le dărâmă. Este ceea ce tot repetă specialiștii. Ei încearcă să vină cu soluții de construire a unor clădiri cât mai sigure, care să reziste la seisme cu magnitudini de peste 7 pe Richter. Japonia este țara dată exemplu pentru modul în care construiește și reacționează în caz de cutremur. Arhipelagul se află pe Cercul de Foc al Pacificului și este zguduit zilnic de mișcări ale pământului.
Cutremurul din ianuarie 1995, care a devastat orașul Kobe, a fost apelul de trezire pentru autoritățile nipone. Bilanțul cumplit obliga la acțiune: peste 6.300 de oameni au murit și 300 de mii au rămas fără case. 150 de mii de clădiri au fost făcute una cu pământul. O secțiune de un kilometru dintr-o autostradă s-a prăbușit. După cutremurul din Kobe, japonezii au pus bazele complexului Earth-Defense, cel mai mare și mai sofisticat simulator de cutremure, unde se fac teste de rezistentă pentru diverse tipuri de construcții. Pe scurt, simulatorul este o platformă controlată de un uriaș mecanism hidraulic, care poate suporta structuri de până la 1.200 de tone în timpul testelor.
Cele zece acceleratoare orizontale și cele 14 verticale pot produce mișcări aproape identice cu cele produse de pământ, la cutremur.
Rezultatele obținute la teste îi ajută pe ingineri să propună noi măsuri și noi materiale de construcții pentru ca - în caz de seism - structurile să reziste cât mai bine și să nu pună în pericol viețile oamenilor. Clădirile se pot crăpa, se pot înclina, dar nu trebuie să cadă. Doar așa pot fi salvate cât mai multe vieți.
Zgârie-norii sunt proiectați astfel încât să se clatine, dar nu să se prăbușească în timpul unui seism. Clădirile trebuie să aibă fundații masive, îngropate adânc, dar și mecanisme de absorbție a șocurilor. O altă metodă anti-cutremur: baza construcției să fie proiectată în așa fel încât să se poată mișca semi-independent de restul structurii. Efectul: tremurul imprimat de mișcarea telurică este redus. Un exemplu de astfel de construcție este Turnul Sky Tree, din Tokyo, de 634 de metri. Este cea mai înaltă construcție din Japonia și e rezistentă la cutremure foarte puternice. Structura turnului poate absorbi 50 la sută din energia eliberată de un seism.
„Coloana din interior și structura de oțel care o îmbracă sunt construite separat. În consecință, când începe să se clatine în timpul unui cutremur, mișcarea se face în moduri diferite. Sistemul funcționează utilizând diferite moduri de mișcare, pentru a inhiba șocul inițial”, spune Nikken Sekkei, reprezentant firmă de construcții.
Constructorii niponi nu ignoră aceste reguli, pentru că înțeleg așa cum trebuie termenul de siguranță publică. În plus, japonezii se interesează de rezistența clădirilor la cutremur atunci când își cumpără sau închiriază o locuiță sau un birou. Într-un studiu realizat în 2013, în arhipelag, oamenii au fost întrebați care este principalul criteriu după care își aleg casele. Aproape 75 la sută au ales „rezistența la cutremur”.
În Japonia, la fel de importante sunt și măsurile luate imediat după producerea unui cutremur. De autorități și de populație.
„Avem peste patru mii de puncte de control în tot arhipelagul. Putem măsura magnitudinea unui cutremur într-o secundă și apoi să trimitem imediat informația în țară. De exemplu, în timpul cutremurului din 2011 circulau o sută de trenuri de mare viteză. Le-am oprit imediat. Și nu au fost accidente. Și nici victime”, afirmă Yoshiyasu Hyoutani, director în Guvernul Japoniei.
Toate posturile TV și de radio își întrerup programele obișnuite pentru a informa publicul despre riscuri și eventualele alerte date de autorități, cum ar fi cele de tsunami care implică evacuarea populației spre locuri mai înalte. În toate instituțiile și clădirile de birouri, dar și în majoritatea caselor private, există kituri de supraviețuire, cu alimente, apă potabilă și rezerve medicale de bază. În școli, există în plus caști de protecție și mănuși, care să fie folosite în timpul unor eventuale operațiuni de salvare.
În Japonia, astfel de reguli se învață din grădiniță și, la nevoie, toată lumea știe ce are de făcut și ce să facă pentru a se salva și pentru a-i ajuta pe alții aflați în pericol.
Sursa: digi24.ro
