S&P păstrează ratingul României la BBB-/A-3, dar avertizează asupra riscurilor pentru finanțele țării

România își păstrează astfel ratingul în categoria recomandată pentru investiții, însă se află în continuare la ultima treaptă a acestei categorii. Agenția subliniază că riscurile legate de consolidarea finanțelor publice și reducerea deficitelor externe rămân ridicate.

S&P vede consolidarea fiscală pe traiectoria stabilită

Potrivit S&P, ajustarea fiscală din 2026 continuă să fie pusă în aplicare, în pofida faptului că România nu a reușit să formeze un nou guvern după dizolvarea coaliției în luna mai.

Agenția consideră că procesul de consolidare fiscală din 2027 și 2028 ar urma să fie susținut de procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. În perioada imediat următoare, S&P estimează că rectificările bugetare necesare pentru 2026 și stabilirea unui mecanism de indexare a cheltuielilor sociale pentru 2027 ar putea favoriza o anumită cooperare politică.

Un element important pentru evaluarea României îl reprezintă și absorbția fondurilor europene. Peste 90% din alocările prin Planul Național de Redresare și Reziliență au fost securizate până în septembrie, după adoptarea unor măsuri legislative punctuale.

Legislația adoptată în timpul verii a permis deblocarea majorității fondurilor din PNRR. S&P estimează că rata de absorbție va depăși 90% în cazul granturilor și 95% pentru împrumuturi.

Fondurile europene ar urma să reprezinte aproximativ 3,5% din PIB în 2026 și să contribuie la acoperirea unei părți importante din necesarul ridicat de finanțare externă al României.

Ratingul este menținut, dar perspectiva rămâne negativă

S&P arată că problemele structurale acumulate după pandemie în ceea ce privește poziția fiscală și externă a României au crescut expunerea țării la dobânzi mai mari și la modificări ale sentimentului investitorilor.

În acest context, agenția consideră esențială formarea unui guvern care să beneficieze de susținere politică și să poată aplica un cadru coerent de politici.

Perspectiva negativă reflectă tocmai riscurile legate de implementarea măsurilor necesare pentru consolidarea finanțelor publice și reducerea deficitelor externe. S&P atrage atenția și asupra vulnerabilității României la schimbările de încredere ale investitorilor, în condițiile unor necesități importante de finanțare externă și ale deținerilor ridicate de titluri de stat de către nerezidenți.

Ce ar putea duce la o retrogradare

S&P avertizează că ratingul ar putea fi redus dacă procesul îndelungat de formare a guvernului, început după prăbușirea coaliției din mai 2026, ar împiedica reducerea deficitului fiscal în 2027 și 2028.

Agenția vede riscul ca lipsa unui traseu credibil pentru politici și pentru finanțele publice să afecteze nu doar consolidarea bugetară, ci și încrederea investitorilor. Într-un asemenea scenariu, costurile de finanțare ar putea crește, iar presiunile asupra balanței de plăți s-ar putea accentua.

Un alt factor care ar putea determina o retrogradare ar fi intensificarea presiunilor externe. S&P dă ca exemplu eventuale perturbări ale piețelor energetice care ar afecta așteptările privind inflația pe termen mediu și ar produce simultan efecte negative asupra creșterii economice, balanței de plăți și situației fiscale.

Ce condiții ar putea aduce o perspectivă stabilă

În scenariul favorabil, S&P ar putea modifica perspectiva din negativă în stabilă dacă deficitele fiscal și extern s-ar reduce suficient pentru a opri deteriorarea poziției financiare a statului și a celei externe.

O asemenea evoluție ar fi susținută de un plan credibil de politici pe termen mediu, posibil bazat pe un consens politic larg, precum și de o revenire a creșterii economice.

De altfel, agenția își construiește în prezent scenariul de bază pornind de la presupunerea că România va reuși să formeze un guvern care să adopte un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028.

România pierde fonduri europene din cauza blocajului legislativ

S&P atrage însă atenția asupra consecințelor blocajului politic și legislativ. România riscă să piardă 750 de milioane de euro din granturile PNRR din cauza neadoptării legii unitare privind salarizarea în sectorul public.

Cheltuielile cu salariile din sectorul public au reprezentat aproape 25% din totalul cheltuielilor în 2025. În lipsa unui cadru durabil pentru gestionarea acestora, perspectiva fiscală rămâne afectată de pozițiile diferite exprimate de principalele partide.

Agenția avertizează și asupra riscului ca apropierea alegerilor din 2028 să amplifice presiunile pentru creșterea cheltuielilor. Din punct de vedere istoric, deficitele fiscale ale României s-au majorat cu aproximativ 1,3% din PIB în anii electorali, iar S&P consideră că o asemenea evoluție ar putea afecta credibilitatea traseului de reducere a deficitului convenit cu autoritățile europene.

Deficitul de cont curent rămâne o vulnerabilitate

România continuă să aibă și vulnerabilități externe importante. S&P estimează pentru 2026 un deficit de cont curent de 7,5% din PIB.

Agenția anticipează că acesta va rămâne cu aproximativ un punct procentual peste traiectoria deficitului fiscal până în 2029.

Deși deficitele fiscale sunt prognozate să se reducă, balanța de cont curent este supusă unei presiuni tot mai mari din cauza deteriorării contului veniturilor primare. Creșterea plăților de dobânzi aferente stocului tot mai mare al datoriei externe contribuie la această evoluție.

În același timp, investițiile străine directe sunt în scădere, ceea ce determină S&P să considere problematică structura finanțării externe. Stabilizarea climatului politic și menținerea fluxurilor de fonduri europene sunt considerate importante pentru acoperirea necesarului brut ridicat de finanțare externă al României.

S&P estimează o scădere a economiei în 2026

Agenția estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026. Consolidarea fiscală, inflația ridicată alimentată în parte de prețurile energiei și scăderea salariilor reale ar urma să afecteze consumul populației.

Investițiile finanțate din fonduri europene reprezintă, în scenariul S&P, principalul factor care contrabalansează această presiune asupra activității economice.

Pentru 2027, agenția anticipează o revenire a economiei, cu o creștere de 2,25%. Aceasta ar urma să fie susținută de reluarea consumului și de reducerea impulsului fiscal.

S&P estimează că investițiile publice vor scădea cu aproximativ 2% din PIB pe măsură ce fluxurile europene se reduc, însă investițiile din sectorul privat ar urma să recupereze parțial diferența.

Inflația persistentă, lipsa de claritate a politicilor interne și tensiunile geopolitice rămân, însă, riscuri pentru acest scenariu.

Fondurile europene vor rămâne importante și după PNRR

S&P estimează că intrările de fonduri europene vor scădea după nivelul record din 2026. Pentru acest an, agenția anticipează o absorbție a fondurilor PNRR de aproximativ 10,65 miliarde de euro, echivalentul a circa 2% din PIB.

După încheierea PNRR, finanțarea prin cadrul financiar multianual 2021-2027 și programul SAFE va deveni tot mai importantă pentru investițiile României începând din 2027.

România are alocate aproximativ 31 de miliarde de euro prin politica de coeziune, însă până în prezent au fost atrași 11,3 miliarde de euro, reprezentând 36,5% din această sumă.

În plus față de fondurile destinate politicii de coeziune, România va avea acces la 16,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi europene cu dobândă redusă prin programul SAFE, în perioada 2026-2030. Programul urmărește stimularea și coordonarea cheltuielilor pentru apărare ale statelor europene membre NATO.

Instabilitatea politică afectează predictibilitatea

În analiza sa, S&P apreciază că politica bazată pe confruntări și compromisurile adoptate frecvent în ultimul moment pot afecta predictibilitatea politicilor fiscale și economice ale României pe termen mediu.

Agenția pornește de la scenariul în care România va prezenta un plan fiscal credibil pentru 2027 și 2028.

Pe fondul instabilității politice, după prăbușirea guvernului Bolojan în mai 2026 nu a fost format încă un nou guvern. Mai mulți candidați pentru funcția de premier nu au reușit să obțină mandatul necesar, în timp ce președintele Nicușor Dan s-a opus convocării unor alegeri anticipate.

În același timp, Parlamentul a reușit să adopte legislația necesară pentru absorbția ridicată a fondurilor PNRR și pentru susținerea unui buget de investiții publice de 8,5% din PIB. Lipsa unui guvern funcțional limitează însă predictibilitatea reformelor și afectează gestionarea finanțelor publice pe termen mediu.

Neptun Deep ar putea susține economia României

Un factor pe care S&P îl vede favorabil pentru profilul macroeconomic al României este proiectul de gaze naturale Neptun Deep.

Zăcământul este programat să intre în exploatare în primul trimestru din 2027. Proiectul, în valoare de 4 miliarde de euro, este dezvoltat printr-un parteneriat între entități private și compania de stat Romgaz.

S&P consideră că exploatarea Neptun Deep ar putea transforma România într-unul dintre principalii producători de gaze din Uniunea Europeană. Efectele pozitive ar urma să se manifeste pe parcursul mai multor ani.

Pe lângă consolidarea securității energetice și reducerea dependenței de importuri, proiectul ar putea susține creșterea economică prin intensificarea activității industriale. Potrivit agenției, principalul efect al exploatării asupra profilului economic al României ar urma să vină însă prin contribuția la conturile externe și prin creșterea exporturilor.

Demografia rămâne o problemă pe termen lung

S&P include printre provocările structurale ale României și evoluțiile demografice nefavorabile.

Reducerea populației de vârstă activă ar putea avea un efect tot mai mare asupra ritmului de creștere economică, adăugându-se presiunilor fiscale și externe pe care agenția le analizează în evaluarea ratingului suveran.

Decizia din 2 octombrie păstrează astfel calificativul României la BBB-/A-3, însă perspectiva negativă indică faptul că evoluția finanțelor publice, formarea unui guvern și capacitatea autorităților de a aplica un plan fiscal credibil pentru 2027-2028 rămân elemente urmărite îndeaproape de S&P.