România, sub presiune energetică. Cristian Bușoi: „Suntem la limită”

România se apropie de limita capacității de import de energie electrică, în condițiile în care producția internă este afectată de problemele de la Cernavodă și de situația hidroenergetică. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, afirmă că importurile au ajuns la aproximativ 3.400 de MW, în condițiile în care capacitatea maximă de import a României este de circa 4.000 de MW.

Oficialul spune că situația este urmărită cu atenție, mai ales că specialiștii din sistem consideră că România se află, după mai mulți ani, într-o zonă critică în ceea ce privește adecvanța sistemului energetic.

„Suntem îngrijorați și de asta spun că pentru prima dată, după ani, chiar decenii, spun colegii mai vechi din Transelectrica și din Dispeceratul Energetic Național, suntem la limită din punct de vedere al adecvanței”, a declarat Cristian Bușoi.

România nu ar trebui să ajungă la limitarea consumului industrial

Chiar dacă importurile se apropie de limita tehnică, secretarul de stat susține că România are în continuare acces la electricitate pe piața regională și că nu există, în acest moment, un scenariu în care consumul marilor consumatori industriali să fie restricționat.

„Ținând cont că totuși vorbim de o capacitate de 4.000 pe care România are pentru importuri și că vorbim de o piață regională stabilă în care există cantități de electricitate care pot fi accesate, nu aș spune că vom avea o problemă în a ne asigura necesarul în orele de vârf și să începem să limităm consumul marilor consumatori industriali”, a explicat Bușoi.

El a precizat însă că România se apropie de nivelul maxim al importurilor și că autoritățile trebuie să păstreze o marjă de siguranță pentru eventuale situații neprevăzute.

Când ar putea fi repornită centrala de la Cernavodă

Una dintre principalele probleme ale sistemului energetic este reprezentată în continuare de indisponibilitatea centralei nucleare de la Cernavodă.

Cristian Bușoi spune că specialiștii estimează că situația s-ar putea îmbunătăți spre sfârșitul lunii octombrie, însă autoritățile nu vor anunța o dată exactă pentru repornire până când nu vor exista toate condițiile tehnice necesare.

„În acest moment specialiștii spun că nu. Că lucrurile se îndreaptă către sfârșitul lunii octombrie, dar nu putem avansa o dată”, a afirmat secretarul de stat.

Potrivit acestuia, anunțarea unei date precise înainte ca aceasta să fie confirmată tehnic ar putea influența comportamentul participanților pe piața de energie.

„Orice dată pe care o anunțăm, că se confirmă sau nu, generează comportamente în piață, generează decizii de piață. Și există un risc să se ridice problema unei influențări a pieței electrice”, a explicat Bușoi.

România nu poate epuiza rezervele de energie

În cazul în care situația de la Cernavodă se prelungește, autoritățile iau în calcul mai multe soluții pentru acoperirea necesarului de electricitate.

Una dintre variante este creșterea producției unor centrale pe gaze, însă Bușoi subliniază că rezervele de gaze trebuie administrate cu prudență, mai ales înaintea sezonului rece.

„Avem depozite de gaz, asigurăm funcționarea centralelor care produc electricitate din gaz natural. Lucrurile acestea sunt rânduite și organizate, dar o anumită atitudine prudențială ne spune că nu putem să epuizăm toate rezervele în luna octombrie și noiembrie”, a declarat oficialul.

În cazul în care situația ar deveni critică, România ar putea apela inclusiv la creșterea producției hidro sau la repornirea unor capacități nucleare disponibile.

„Vă asigur că nu se va depăși cu siguranță 4.000. Și la nevoie fie va porni cu orice risc al patrulea grup, cu orice risc, făcând eforturi al patrulea grup, fie vom crește din lacurile de rezervă cantitatea de apă pentru a produce mai multă electricitate”, a spus Bușoi.

Potrivit acestuia, o eventuală reducere a consumului ar putea deveni necesară doar în cazul unui eveniment major care să afecteze și alte centrale nucleare din regiune sau să limiteze accesul României la electricitate pe piața europeană.

„În acest moment lucrurile sunt sub control, dar suntem îngrijorați încă o dată că se prelungește situația nefavorabilă meteo, hidro, debitul Dunării, nivelul apei la Cernavodă”, a precizat secretarul de stat.

Fiecare zi fără Cernavodă poate pune presiune pe preț

Una dintre principalele preocupări ale autorităților este efectul opririi centralei nucleare asupra prețurilor la electricitate.

Bușoi afirmă că fiecare zi în care Cernavodă rămâne indisponibilă poate avea un impact asupra pieței și, implicit, asupra prețului energiei.

„Fiecare zi în care suntem în această situație cu Cernavodă închisă poate însemna un impact pe prețul la electricitate, care ne doare cel mai tare”, a declarat acesta.

Situația este complicată și de evoluția pieței europene a gazelor. Oficialul atrage atenția asupra prețurilor de pe bursa TTF, a nivelului depozitelor de gaze din Uniunea Europeană și a concurenței pentru gazul natural lichefiat (LNG).

Prețurile europene la gaze, un alt factor de risc

Cristian Bușoi spune că există un trend care trebuie urmărit cu atenție pe piețele energetice europene.

„Vedem un trend îngrijorător. Ne uităm la bursa TTF, care are valori record pe prețul gazului natural. Ne uităm la prețurile de futures de la sfârșitul acestui an, primăvara anului următor”, a afirmat secretarul de stat.

Un alt element important este nivelul depozitelor de gaze din Uniunea Europeană, despre care Bușoi spune că se află sub media anilor precedenți, în special în Germania.

În opinia sa, necesarul suplimentar de gaze al Europei ar putea pune presiune pe importurile de LNG, în condițiile în care există o competiție între Europa și Asia pentru gazul produs și transportat din Statele Unite.

„Ne uităm la competiția dintre Asia și Europa pentru LNG-ul produs și transportat din Statele Unite ale Americii și lucrul acesta l-a făcut pe comisarul Jensen și pe miniștrii energiei din marile țări europene să spună că trebuie să ne pregătim pentru o iarnă cu prețuri mari la electricitate”, a spus Bușoi.

România nu poate evita complet evoluțiile pieței europene

Chiar dacă România dispune de gaze din producția internă și chiar dacă centrala de la Cernavodă va fi repornită, țara rămâne conectată la piața europeană de energie.

Secretarul de stat explică faptul că prețurile formate pe piața pentru ziua următoare (PZU) sunt influențate de evoluțiile regionale și europene.

„Fiind într-o piață comună europeană, nu avem cum să nu fim influențați, chiar cu depozitele la maxim și chiar cu Cernavodă repornit”, a declarat Cristian Bușoi.

El a explicat că prețul final nu poate fi stabilit în avans pentru o anumită lună, deoarece acesta rezultă din deciziile unui număr foarte mare de participanți la piață.

„Sunt sute, mii de actori care, din deciziile pe care le iau, o să genereze un preț mediu al electricității”, a spus oficialul.

Ce se întâmplă cu lucrările de pe brațul Bala

În ceea ce privește lucrările și soluțiile analizate pentru brațul Bala, Cristian Bușoi a precizat că responsabilitatea directă aparține unei echipe coordonate de șeful Cancelariei Guvernului, Radu Jurcă.

Potrivit secretarului de stat, sunt analizate mai multe scenarii și soluții tehnice, însă în acest moment nu există o decizie finală care să poată fi anunțată public.

„Se discută la fiecare întâlnire, se iau în discuție diverse scenarii și diverse soluții tehnice pe care specialiștii și experții le propun. Ele trebuie apoi validate, trebuie analizate de ceilalți participanți”, a explicat Bușoi.

Lucrările de amploare ar urma să depindă de mai multe elemente, printre care asigurarea finanțării, o eventuală rectificare bugetară și finalizarea documentației tehnice.

„Nu e în acest moment o decizie care să fie comunicată și sigur dacă se va întâmpla acest lucru domnul cancelar, domnul șef al Cancelariei Guvernului va comunica public, așa cum Guvernul a făcut-o”, a precizat secretarul de stat.

Guvernul menține măsuri de sprijin pentru termoficare

Cristian Bușoi a vorbit și despre măsurile prin care sistemele centralizate de termoficare sunt sprijinite pentru sezonul rece.

Potrivit acestuia, mecanismul permite menținerea unor prețuri suportabile pentru consumatorii racordați la sistemele centralizate.

„Sistemele centralizate de termoficare asigură acestor consumatori un preț decent pentru această iarnă”, a afirmat Bușoi.

Oficialul susține că, fără această măsură, companiile producătoare de gaze ar fi putut obține profituri mai mari, însă presiunea asupra consumatorilor casnici și asupra persoanelor vulnerabile ar fi fost, la rândul ei, mai mare.

Mecanismul de sprijin este prevăzut să funcționeze până la sfârșitul lunii martie, iar Bușoi consideră că menținerea lui este justificată în actualul context energetic.

„Cred că România a luat decizia corectă și ne-am făcut înțelegeri la nivelul Uniunii Europene, chiar dacă acest gen de măsuri nu sunt foarte compatibile uneori cu filozofia și paradigma europeană de a lăsa piața liberă să decidă”, a declarat secretarul de stat.

În opinia sa, menținerea unui nivel suportabil al facturilor pentru populație trebuie analizată și prin efectele pe care le-ar avea o eventuală creștere puternică a costurilor de încălzire asupra gospodăriilor și economiei.

„N-aș spune că România pierde, atâta timp cât oamenii vor avea facturi la încălzire decente și nu atât de mari cât ar fi fost dacă nu am făcut acest preț reglementat, cred că România are de câștigat”, a concluzionat Cristian Bușoi.