Noua lege a salarizării unitare ar urma să fie adoptată până la 31 octombrie 2026, potrivit programului de guvernare depus la Parlament de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Documentul promite eliminarea inechităților din sistemul bugetar, fără diminuarea veniturilor angajaților, dar nu detaliază în pasajul dedicat reformei pașii prin care va fi atins acest obiectiv.
Ce promite noua lege a salarizării
Programul prevede că reforma trebuie realizată „fără inechități salariale, fără diminuări de venituri, fără noi procese în instanțe și cu atractivitate pentru tinerii profesioniști”. Pentru ca aceste obiective să fie respectate, rămâne de stabilit cum vor fi construite noile grile și care va fi impactul lor asupra fiecărei categorii de angajați din sectorul public.
Sindicatele cer ca un guvern cu puteri depline să reia negocierile și să analizeze datele pentru fiecare familie ocupațională înainte de definitivarea proiectului. Reprezentanții angajaților insistă ca noua formulă să nu ducă la scăderi ale veniturilor, inclusiv în domeniile care au contestat variantele discutate anterior.
Adoptarea legii era un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, cu termen la 31 august 2026. Reforma era asociată unei sume de aproximativ 770 de milioane de euro, însă partidele și sindicatele nu au ajuns la un acord înainte de expirarea termenului. Comisia Europeană a transmis că este dispusă să continue dialogul cu autoritățile române pentru atingerea obiectivelor reformei.
Potrivit surselor guvernamentale citate de Realitatea PLUS în informațiile furnizate redacției, adoptarea legii până la sfârșitul lunii octombrie ar putea permite României să recupereze o parte din banii asociați reformei, în urma discuțiilor cu Comisia Europeană.
Spațiul bugetar este una dintre dificultățile negocierilor. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat în august că, după mai multe variante analizate, costul suplimentar al reformei ar trebui să se apropie mai degrabă de 10 miliarde de lei decât de 12 miliarde de lei. El a atribuit PSD principala responsabilitate pentru eșecul negocierilor; acuzația reprezintă poziția sa politică, nu o concluzie stabilită prin programul de guvernare.
Rămâne de văzut dacă viitorul Executiv va obține sprijinul Parlamentului și va putea relua consultările la timp pentru a respecta termenul de 31 octombrie. Până la prezentarea unui proiect și a calculelor pentru fiecare domeniu, promisiunea că inechitățile vor fi eliminate fără reduceri de venituri nu poate fi verificată în cazul fiecărei categorii de bugetari.
