Franța se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a prezenta un buget credibil pentru 2027, după ce costurile de finanțare ale statului au urcat la niveluri nemaiatinse de aproape un sfert de secol. Miniștrii de Finanțe din zona euro și Banca Centrală Europeană au cerut joi autorităților de la Paris să ofere un plan fiscal care să restabilească încrederea investitorilor.
Discuțiile au avut loc la Luxemburg, în cadrul reuniunii lunare a miniștrilor de Finanțe din zona euro. Deficitul ridicat al Franței și incertitudinile politice din perspectiva alegerilor din 2027 au fost printre motivele de îngrijorare.
Randamentele obligațiunilor franceze se apropie de 5%
Randamentul titlurilor de stat franceze cu scadența la zece ani a crescut cu aproape 80 de puncte de bază de la începutul lunii septembrie. Indicatorul a ajuns puțin sub 5%, cel mai ridicat nivel înregistrat din iulie 2002.
Pentru guvernul francez, această evoluție înseamnă finanțare mai scumpă într-un moment în care încearcă să reducă dezechilibrul bugetar. Creșterea cheltuielilor cu dobânzile pune o presiune suplimentară asupra finanțelor publice și îngreunează eforturile de reducere a deficitului, conform Reuters.
Comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a insistat asupra necesității unor politici fiscale prudente, mai ales în țările cu datorii sau deficite mari.
„Este esenţial ca toate statele membre, în special cele cu deficite sau datorii ridicate, să aplice politici fiscale prudente”, a declarat acesta după reuniune.
Dombrovskis a explicat că un buget solid pentru anul viitor ar contribui la creșterea predictibilității politicii fiscale și la calmarea piețelor. Oficialul european a precizat că păstrează legătura cu ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure.
Deficitul bugetar și incertitudinea politică alimentează îngrijorările
Guvernul de la Paris a admis în septembrie că deficitul bugetar din acest an va depăși ținta oficială de 5% din PIB. Deși executivul a anunțat măsuri de consolidare fiscală, investitorii au îndoieli privind capacitatea autorităților de a le pune în aplicare.
Fragmentarea parlamentului și apropierea scrutinurilor din 2027 complică adoptarea măsurilor necesare pentru redresarea finanțelor publice.
În același timp, Franța intenționează să emită în 2027 obligațiuni în valoare de 340 de miliarde de euro, un volum record. Fondurile ar urma să acopere cheltuielile publice și refinanțarea datoriilor acumulate în perioada pandemiei.
Președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, a transmis un mesaj de încredere în angajamentele asumate de Paris.
„Avem încredere în angajamentul Franţei privind finanţele publice”, a declarat el.
Un eventual sprijin al BCE depinde de condiții stricte
În pofida acestor declarații, oficiali europeni citați de Reuters au arătat că instituțiile zonei euro nu sunt pregătite să intervină pentru a reduce costurile de împrumut ale Franței. În opinia lor, autoritățile politice de la Paris trebuie să înlăture incertitudinile care afectează încrederea investitorilor.
BCE are la dispoziție mecanisme de cumpărare a obligațiunilor guvernamentale de pe piața secundară, destinate situațiilor în care evoluțiile nejustificate ale piețelor amenință transmiterea politicii monetare. Activarea lor presupune însă respectarea unor criterii de eligibilitate.
Potrivit unor oficiali familiarizați cu discuțiile, președinta BCE, Christine Lagarde, le-a reamintit miniștrilor că banca centrală poate răspunde unor mișcări dezordonate și nejustificate ale piețelor numai în condițiile prevăzute de aceste instrumente.
Situația fiscală a Franței complică accesul la un asemenea sprijin. Țara se află într-o procedură de deficit excesiv, cu un deficit de peste 5% din PIB, față de plafonul european de 3%. În plus, potrivit relatării Reuters, politica fiscală nu urmează traiectoria de consolidare convenită cu Uniunea Europeană.
Piețele pun presiune pe redresarea finanțelor publice
Dificultățile bugetare ale Franței nu sunt recente. De la introducerea monedei euro, în 1999, a doua economie a Uniunii Europene a înregistrat un deficit sub limita de 3% din PIB în numai șase ani.
Unii oficiali europeni consideră că scumpirea împrumuturilor ar putea determina autoritățile franceze să accelereze consolidarea fiscală. Pentru Paris, bugetul din 2027 devine astfel un test al capacității de a reduce deficitul și de a recâștiga încrederea piețelor.
