Economie· 5 min citire

Lista companiilor de stat care ar putea dispărea după reforma PSD. Poșta Română, SALROM și ROMARM, vizate

Poșta Română/ Sursa foto: Poșta Română

Poșta Română/ Sursa foto: Poșta Română

Publicat18 nov. 2026, 13:52
SursăRealitatea PLUS

Apar primele nume ale companiilor de stat care ar putea dispărea ca entități separate în urma reformei pregătite de PSD. Poșta Română, Romfilatelia, SALROM, Plafar și ROMARM se numără printre societățile vizate de reorganizare, potrivit informațiilor din surse politice. Planul urmărește reducerea cheltuielilor statului prin eliminarea structurilor administrative și a conducerilor separate. În paralel, Ministerul Justiției pregătește comasarea a 134 de parchete, măsură care ar putea aduce economii de aproape 74 de milioane de lei anual.

Primele companii de stat care ar putea dispărea prin comasare. Poșta Română, SALROM și Plafar, pe listă

Reforma administrației centrale începe să prindă contur, iar primele propuneri vizează societăți care funcționează separat, deși unele dintre activitățile lor ar putea fi reunite. Potrivit surselor politice, în urma analizelor realizate la nivelul ministerelor au fost identificate companii și agenții cu atribuții asemănătoare, dar care au propriile sedii, structuri de conducere și cheltuieli administrative. Social-democrații urmăresc reducerea acestor costuri prin fuziuni, comasări sau, în anumite situații, desființarea societăților care înregistrează pierderi repetate.

Printre primele propuneri se numără fuziunea dintre Poșta Română și Romfilatelia, astfel încât activitățile celor două societăți să fie reunite într-o singură structură. O altă comasare analizată este cea dintre SALROM și Plafar, companii care funcționează în prezent separat. În sectorul turismului, planurile vizează unirea societăților Telegondola Mamaia și Mamaia SA, urmând ca, într-o etapă ulterioară, să fie analizată și integrarea Neptun-Olimp în structura rezultată. Aceste propuneri au fost discutate și la nivelul Ministerului Economiei, însă nu toate procedurile au fost finalizate.

CNAIR și CNIR, vizate de reorganizare. ROMARM ar urma să aibă o singură conducere

Schimbări importante sunt analizate și în sectorul infrastructurii rutiere. Potrivit informațiilor din surse politice, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) ar putea fi reunite într-o singură structură. Cele două societăți au atribuții distincte, dar care se intersectează în domeniul infrastructurii rutiere, iar reorganizarea ar urmări reducerea costurilor administrative și simplificarea coordonării proiectelor. Deocamdată, nu a fost prezentată o decizie definitivă privind forma în care ar funcționa noua companie.

O altă schimbare importantă este pregătită în industria națională de apărare. Companiile care produc armament și funcționează în prezent ca filiale ale ROMARM ar urma să fie reorganizate sub o singură entitate juridică. Potrivit scenariului discutat, filialele ar putea deveni sucursale, fără consilii de administrație separate, iar conducerea ar fi concentrată la nivelul companiei-mamă. În acest fel, statul ar reduce cheltuielile generate de structurile de conducere distincte, păstrând însă activitățile de producție. Reorganizarea este încă în faza de analiză, iar forma finală urmează să fie stabilită de autorități.

Reforma ajunge și în Justiție. Din 175 de parchete ar urma să rămână doar 41

Pe lângă reorganizarea companiilor de stat, Ministerul Justiției a pregătit un proiect de lege care prevede comasarea a 134 de parchete de pe lângă judecătorii. Potrivit ministrului Radu Marinescu, cele 175 de unități care funcționează în prezent la nivelul județelor ar urma să fie reorganizate în 41 de parchete, câte unul pentru fiecare județ. Măsura nu vizează parchetele din municipiul București și nici celelalte categorii de unități ale Ministerului Public.

Concret, fiecare județ ar urma să aibă un parchet unic, cu sediul principal în municipiul reședință de județ și cu sedii secundare permanente în localitățile în care funcționează judecătorii. Astfel, activitatea procurorilor nu ar fi eliminată din localitățile respective, însă structurile administrative ar fi reunite. Reorganizarea ar presupune transformarea a 134 de funcții de prim-procuror și 134 de funcții de grefier-șef în funcții de execuție, ceea ce ar reduce numărul posturilor de conducere.

Potrivit calculelor prezentate de Ministerul Justiției, economia estimată este de aproximativ 6,15 milioane de lei pe lună, respectiv aproape 74 de milioane de lei anual. Autoritățile susțin că reorganizarea ar permite și o distribuire mai echilibrată a activității între procurori, în condițiile în care unele parchete au un volum foarte mare de dosare, în timp ce altele funcționează cu personal redus. Datele ministerului arată că 108 dintre cele 175 de parchete au cel mult cinci posturi de procuror, iar 12 unități au funcționat fără niciun procuror în anumite perioade dintre 2018 și 2026.

Când ar urma să fie adoptată reforma PSD. Peste 100 de instituții și companii, vizate de restructurări

Reorganizarea face parte din planul mai amplu prin care PSD urmărește reducerea cheltuielilor statului și eficientizarea administrației publice. Liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a anunțat anterior că peste 100 de instituții și companii ar putea fi desființate sau comasate, iar vicepremierul Marian Neacșu coordonează analiza structurilor din administrația centrală. În cadrul reformei instituțiilor și companiilor de stat, fiecare societate urmează să fie evaluată în funcție de situația financiară, atribuții și importanța strategică.

Marian Neacșu a explicat că procesul nu va presupune doar eliminarea companiilor care înregistrează pierderi, ci și reorganizarea societăților profitabile, acolo unde pot fi reduse cheltuielile sau îmbunătățită activitatea. În cazul instituțiilor și companiilor care își vor înceta existența ca entități separate, vor fi analizate și eventualele măsuri de protecție socială pentru angajații afectați. Numărul disponibilizărilor nu a fost încă stabilit, iar autoritățile susțin că deciziile vor depinde de rezultatele evaluărilor.

Calendarul discutat la nivelul Guvernului prevede finalizarea analizelor până la 20 ianuarie 2027 și pregătirea proiectului legislativ până la începutul lunii februarie. Ulterior, Executivul ar putea să își angajeze răspunderea în Parlament până la 1 martie 2027. Până atunci, lista companiilor vizate poate suferi modificări, iar fuziunile și desființările propuse vor trebui aprobate prin procedurile legale corespunzătoare.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Economie