Economie· 5 min citire

Comisia Europeană înrăutățește prognoza pentru România. Economia scade cu 0,3%, inflația urcă la 7,9%

Comisia Europeană

Comisia Europeană

Scris de Mădălina Cristea Publicat: 17 nov. 2026, 13:38

Vești îngrijorătoare pentru economia României. Comisia Europeană a revizuit în scădere estimările privind evoluția economică a țării noastre și anticipează o contracție de 0,3% în 2026, față de creșterea de 0,1% prognozată în primăvară. În același timp, inflația ar urma să ajungă la 7,9%, iar șomajul la 6,7%. Potrivit previziunilor economice de toamnă, publicate marți, 17 noiembrie, măsurile de austeritate, înghețarea salariilor și pensiilor și scumpirea energiei au afectat puternic consumul populației și investițiile private.

Comisia Europeană anunță scăderea economiei României în 2026. Prognoza, revizuită drastic

Comisia Europeană estimează că economia României se va contracta cu 0,3% în acest an, după o perioadă de creștere economică foarte slabă. Noua prognoză reprezintă o înrăutățire față de estimările din luna mai, când Executivul comunitar anticipa un avans de 0,1%. Potrivit documentului publicat marți, economia a înregistrat scăderi în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a anului 2026, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală adoptate pentru reducerea deficitului bugetar.

Comisia Europeană:

După o creştere lentă în 2025, economia României ar urma să se contracteze într-o oarecare măsură în 2026, consolidarea fiscală afectând consumul privat. Investiţiile publice sprijinite de RRF (Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă) au accelerat, compensând parţial cererea internă slabă.

Una dintre principalele cauze ale încetinirii economice este reducerea consumului privat cu peste 2%, după înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public. Inflația ridicată a redus puterea de cumpărare, în timp ce instabilitatea politică, incertitudinile economice și creșterea prețurilor la energie au descurajat investițiile companiilor. Comisia estimează că situația ar putea începe să se stabilizeze în a doua jumătate a anului, susținută de exporturi și de finalizarea unor proiecte finanțate prin PNRR.

Anterior, Comisia Europeană redusese prognoza de creștere economică a României la doar 0,1%, însă noile estimări indică o deteriorare suplimentară a situației.

Inflația ajunge la 7,9%. Scumpirile continuă să afecteze puterea de cumpărare

Comisia Europeană a revizuit în creștere și estimările privind inflația din România. Dacă în primăvară anticipa o rată medie de 7% pentru 2026, noua prognoză indică un nivel de 7,9%, după 6,8% în anul precedent. Potrivit Executivului comunitar, creșterea prețurilor a fost alimentată de majorarea TVA și a accizelor, eliminarea plafonării prețurilor la electricitate, dar și de scumpirea petrolului pe piețele internaționale.

Un alt factor care a contribuit la menținerea inflației la un nivel ridicat a fost seceta severă, care a afectat piața energiei electrice. În aceste condiții, costurile mai mari au continuat să pună presiune atât asupra gospodăriilor, cât și asupra companiilor. Scăderea puterii de cumpărare a determinat populația să reducă anumite cheltuieli, ceea ce a afectat consumul și, implicit, evoluția economiei. Pentru 2027, Comisia Europeană estimează o reducere a inflației la 4,4%, nivel care rămâne însă peste intervalul urmărit de Banca Națională a României. În 2028, rata medie a inflației ar urma să scadă la 3,8%, însă introducerea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii ETS2 ar putea încetini procesul de reducere a scumpirilor.

Șomajul crește la 6,7%. Salariile și pensiile înghețate au afectat consumul

Piața muncii reprezintă un alt motiv de îngrijorare pentru autoritățile europene. Comisia estimează că rata șomajului va ajunge la aproximativ 6,7% în 2026, după deteriorarea condițiilor economice și reducerea numărului de angajați. Problemele au început să apară încă din 2025, când creșterea economică slabă a determinat unele companii să reducă angajările sau să renunțe la o parte dintre salariați. În același timp, înghețarea salariilor din sectorul public în 2025 și 2026 a contribuit la încetinirea creșterii veniturilor. Salariile reale, adică veniturile ajustate cu inflația, au scăzut în această perioadă, deoarece majorările salariale nu au ținut pasul cu scumpirile. Aceeași presiune asupra puterii de cumpărare s-a resimțit și în cazul pensionarilor, după înghețarea pensiilor.

Pentru anii următori, Executivul comunitar anticipează o îmbunătățire treptată a situației. Rata șomajului ar urma să scadă la 6,4% în 2027 și la 5,8% în 2028, pe măsură ce economia își revine. În plus, unele majorări ale salariilor și pensiilor publice, alături de reducerea inflației, ar putea contribui la creșterea veniturilor reale și la relansarea consumului.

Deficitul bugetar rămâne ridicat. Datoria publică ar putea ajunge la 64% din PIB

Deși măsurile fiscale adoptate în ultimii ani ar urma să reducă deficitul bugetar, Comisia Europeană avertizează că dezechilibrele financiare ale României vor rămâne importante. Deficitul guvernamental este estimat la 6% din PIB în 2026, față de 7,8% în 2025. Scăderea este explicată prin controlul cheltuielilor publice, înghețarea salariilor și pensiilor, dar și prin majorările de taxe adoptate anterior. Potrivit prognozei, creșterile de TVA, impozitele pe proprietate și modificările contribuțiilor de sănătate ar urma să aducă venituri suplimentare la buget echivalente cu 1,2 puncte procentuale din PIB. În paralel, cheltuielile curente ale statului, raportate la dimensiunea economiei, ar urma să scadă cu aproximativ un punct procentual în acest an.

Pentru 2027, deficitul este estimat la 5,8% din PIB, urmând să coboare la 5,6% în 2028. Cu toate acestea, datoria publică va continua să crească, de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la peste 64% în 2028. Printre cauzele acestei evoluții se numără deficitele bugetare încă ridicate și dobânzile pe care statul trebuie să le plătească pentru împrumuturile contractate.

Când ar putea ieși România din criză. Ce arată prognoza pentru 2027 și 2028

Comisia Europeană estimează că economia României ar putea reveni pe creștere începând din 2027, când PIB-ul ar urma să avanseze cu 1,8%. Pentru 2028 este anticipată o accelerare la 2,2%, susținută de redresarea consumului populației, reluarea investițiilor private și absorbția fondurilor europene. Un rol important în această revenire ar urma să îl aibă proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Începerea exploatării gazelor naturale este așteptată să sprijine economia și exporturile, contribuind totodată la reducerea deficitului de cont curent. Potrivit estimărilor, acesta ar urma să coboare sub 6% din PIB în 2028.

Există însă și riscuri care ar putea afecta redresarea. Comisia Europeană avertizează că o nouă perioadă de instabilitate politică ar putea diminua încrederea investitorilor și ar putea îngreuna reducerea deficitului bugetar. De asemenea, prețurile ridicate la energie și incertitudinile privind cererea externă, în special în industria auto, rămân provocări importante pentru economia românească.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Economie