Datoria mondială, aproape de un nou record. Kristalina Georgieva, șefa FMI, cere disciplină bugetară

Georgieva cere guvernelor să-și „strângă cureaua”

Într-un discurs susținut la Singapore, înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, Kristalina Georgieva a cerut statelor cu datorii ridicate să-și controleze mai atent cheltuielile.

Șefa FMI consideră că guvernele nu se mai pot baza pe o eventuală accelerare a economiei pentru a rezolva problemele bugetare. În opinia sa, statele trebuie să înceapă să-și refacă spațiul fiscal prin măsuri credibile de consolidare bugetară.

„Factorii de decizie nu se mai pot baza doar pe rate de creștere mai mari pentru a rezolva problemele fiscale”, a transmis Georgieva.

Ea a criticat în special economiile dezvoltate, despre care spune că reprezintă principalii responsabili pentru acumularea datoriilor. În aceste state, spune șefa FMI, măsurile decisive întârzie, deși necesitatea unor planuri fiscale pe termen mediu devine tot mai urgentă.

Datoria mondială poate trece de 100% din PIB

Avertismentul vine într-un moment în care datoria publică globală se apropie de nivelurile consemnate după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Potrivit Georgievei, datoria mondială ar putea depăși 100% din PIB înainte de 2030. În același timp, costurile de finanțare cresc, iar randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani din SUA, Germania și Japonia au ajuns la niveluri care nu au mai fost întâlnite de ani buni.

Pentru guverne, combinația dintre datorii mari și costuri mai ridicate de împrumut reduce spațiul de manevră pentru viitoarele crize economice.

„Spațiul fiscal are nevoie urgentă de realimentare”, a avertizat șefa FMI.

Dobânzi mai mari pentru a ține inflația sub control

Georgieva a transmis și un mesaj către băncile centrale. În opinia sa, politica monetară ar putea avea nevoie de o orientare mai prudentă și, în multe economii, chiar mai restrictivă.

Șefa FMI a considerat „extrem de adecvate” recentele majorări de dobândă operate de Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei.

„Acum ar putea fi un moment potrivit pentru o orientare prudentă, dar mai restrictivă, a politicii monetare în multe țări”, a spus Georgieva.

Mesajul este cu atât mai important cu cât economia mondială se confruntă simultan cu presiuni provenite din zona energiei și cu un val masiv de investiții în inteligența artificială.

Energia scumpă lovește economia mondială

Prețurile ridicate la energie reprezintă una dintre principalele amenințări pentru perspectivele economice globale.

Georgieva a descris situația drept o confruntare între două forțe opuse: un șoc negativ de ofertă provocat de conflictul din Iran și un șoc pozitiv al cererii generat de expansiunea rapidă a inteligenței artificiale.

Efectele nu sunt însă aceleași peste tot în lume.

Prețul petrolului se menține în jurul pragului de 100 de dolari pe baril, peste estimarea de 89 de dolari pe baril făcută de FMI în luna iulie pentru acest an. La acel moment, Fondul anticipa o creștere economică mondială de 3% în 2026 și de 3,4% în 2027.

Georgieva avertizează însă că presiunea energetică nu va dispărea imediat, chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia.

Inteligența artificială poate accelera economia

În tabăra oportunităților se află inteligența artificială. Georgieva consideră că IA va avea un rol major în stabilirea poziției economice a statelor în următorii ani.

„Fie că o iubim, o urâm sau ne temem de ea, IA este aici”, a afirmat șefa FMI.

Potrivit estimărilor Fondului, folosirea eficientă a inteligenței artificiale ar putea adăuga până la 0,5 puncte procentuale pe an la creșterea economică globală.

Pe termen de zece ani, impactul cumulat ar putea fi comparabil cu adăugarea unei economii de dimensiunea ASEAN la economia mondială, potrivit Georgievei.

Boom-ul IA ascunde însă un risc major

Investițiile uriașe în inteligența artificială nu sunt însă lipsite de pericole.

Georgieva avertizează că boom-ul din sectorul IA are și un caracter inflaționist, iar amploarea investițiilor ar putea depăși unele dintre marile valuri investiționale din trecut, precum cele în infrastructura feroviară, rețelele electrice sau telecomunicații.

Cel mai mare risc ar putea apărea dacă așteptările investitorilor privind potențialul inteligenței artificiale se dovedesc exagerate.

O dezamăgire pe piață ar putea produce, în opinia șefei FMI, „un șoc de amploare”.

Locurile de muncă și securitatea cibernetică, alte riscuri

Pe lângă riscul financiar, Georgieva atrage atenția asupra efectelor sociale și tehnologice ale dezvoltării accelerate a IA.

Printre problemele identificate se numără dispariția unor locuri de muncă, atacurile cibernetice și dezvoltarea unor sisteme de inteligență artificială suficient de avansate încât controlul uman asupra lor să devină o problemă.

Astfel, pentru economia mondială, IA poate reprezenta în același timp o sursă importantă de creștere și un nou factor de instabilitate.

FMI pregătește noile prognoze pentru economia mondială

Avertismentele Kristalinei Georgieva vin înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, unde Fondul urmează să publice săptămâna viitoare noile sale estimări privind economia globală.

Pentru guverne, mesajul transmis de șefa FMI este clar: datoriile mari, dobânzile ridicate, energia scumpă și incertitudinile provocate de revoluția IA lasă tot mai puțin loc pentru greșeli în politica economică.