Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 și trimisă Parlamentului, prevede o țintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă prima facie a existenței unui deficit excesiv în România, potrivit Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, se arată într-un raport adoptat vineri de Comisia Europeană.
Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat și că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată, notează Agerpres.
"Deficitul preconizat pentru 2019 este peste și nu apropiat de valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depășirea nu este considerată a fi nici excepțională și nici temporară", se arată în raportul executivului comunitar.
Previziunile nu sunt tocmai favorabile în cazul deficitului
Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 și 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creștere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, și o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 și ianuarie 2020, autoritățile au adoptat noi reduceri de taxe și au dublat alocațiile pentru copii.
Referindu-se la noua lege a pensiilor, raportul Comisiei Europene subliniază că din cauza calendarului de implementare, această lege va crește în mod semnificativ cheltuielile publice cu pensiile într-o perioadă scurtă de timp. Legea pensiilor "este principalul factor al preconizatei creșteri rapide a deficitului guvernamental și a riscurilor la adresa sustenabilității fiscale", mai arată în raportul executivului comunitar.
Comisia Europeană precizează că la data de 6 februarie autoritățile române au trimis o scrisoare în care prezintă o serie de factori relevanți pe care Comisia să le ia în considerare în analiza sa.
Ce spune partea română
Autoritățile de la București susțin că deteriorarea deficitului bugetar în 2019 se explică în mare parte prin creșterea cheltuielilor de personal, cu asistența socială și investițiile în timp ce veniturile au rămas în mare parte neschimbate ca pondere din PIB. De asemenea, autoritățile române subliniază că strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022 arată o ajustarea graduală a deficitului bugetar pe termen mediu chiar dacă va rămâne peste valoare de referință de 3% din PIB până în 2021. Autoritățile explică faptul că ritmul consolidării fiscale este limitat de cadrul legal existent, în special prevederile din noua lege a pensiilor adoptată de Parlament în 2019.
"Analiza sugerează că criteriul deficitului cuprins în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în Regulamentul (EC) Nr 1467/1997 ar trebui considerat ca nefiind nerespectat și astfel o procedură de deficit excesiv este justificată", concluzionează Comisia Europeană.
Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic și Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni.
