BNR menține dobânda-cheie la 6,50%. Inflația scade, dar economia rămâne sub presiune

Consiliul de Administrație al BNR a menținut și dobânda pentru facilitatea de creditare Lombard la 7,50% pe an, precum și dobânda pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit rămân, de asemenea, neschimbate, potrivit comunicatului BNR citat de Agerpres.

De ce a păstrat BNR dobânda de politică monetară

Banca centrală precizează că decizia urmărește menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, în condiții care să susțină o creștere economică sustenabilă.

În evaluarea BNR, stabilitatea macroeconomică depinde și de un echilibru între politicile economice, precum și de continuarea reformelor structurale. Utilizarea fondurilor europene pentru investiții care sporesc potențialul de creștere pe termen lung este, de asemenea, considerată esențială pentru întărirea rezistenței economiei la evoluții nefavorabile.

Instituția anunță că urmărește atent situația internă și internațională și că este pregătită să folosească instrumentele disponibile pentru a asigura stabilitatea prețurilor, fără a afecta stabilitatea financiară.

Inflația a coborât la 6,17% în august 2026

Rata anuală a inflației s-a redus semnificativ în primele două luni ale trimestrului al treilea. După nivelul de 10,42% înregistrat în iunie, indicatorul a coborât la 8,16% în iulie și la 6,17% în august.

Potrivit BNR, scăderea a fost determinată în mare parte de epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului pentru prețul energiei electrice și ale majorării TVA și accizelor din perioada similară a anului 2025.

Aceste efecte de bază s-au resimțit mai ales în evoluția anuală a prețurilor energiei. Reducerea prețurilor la legume, fructe și ouă a contribuit, la rândul său, la temperarea inflației. În sens opus a acționat scumpirea combustibililor, pe fondul creșterii cotației petrolului.

Și inflația de bază, măsurată prin indicatorul CORE2 ajustat, a scăzut: de la 8,3% în iunie la 6,2% în august. Evoluția reflectă atât efectele de bază asociate majorării impozitelor indirecte din 2025, cât și reducerea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și slăbirea cererii de consum.

Presiuni suplimentare asupra prețurilor au venit însă din majorarea tarifelor de telecomunicații, scumpirea polițelor RCA și efectele indirecte ale creșterii prețurilor combustibililor.

Inflația anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, utilizat la nivelul Uniunii Europene, a coborât la 6,3% în august, de la 9,2% în iunie.

Economia a stagnat în trimestrul al doilea

Reducerea inflației are loc pe fondul unei activități economice slabe. Economia a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de trimestrul precedent, după o contracție de 0,1% în primele trei luni ale anului.

În comparație cu aceeași perioadă din 2025, scăderea economică s-a atenuat la 0,4%, de la 1,2% în primul trimestru. Ameliorarea a fost susținută în principal de revenirea investițiilor, reflectată în evoluția formării brute de capital fix.

Consumul gospodăriilor a continuat însă să scadă mai accentuat în termeni anuali. Totodată, contribuția exportului net la evoluția economiei a redevenit negativă: importurile de bunuri și servicii au avut o dinamică mai puternică, în timp ce ritmul exporturilor a rămas aproape neschimbat față de trimestrul anterior.

În acest context, deficitul comercial și deficitul de cont curent au crescut în trimestrul al doilea față de perioada similară din 2025, întrerupând tendințele de reducere din trimestrele precedente.

BNR vede semne de revenire, dar consumul și industria rămân slabe

Cele mai recente date analizate de banca centrală indică o posibilă redresare a activității economice în trimestrul al treilea față de trimestrul anterior, susținută inclusiv de rezultatele agriculturii. Această revenire ar putea fi însoțită însă de o deteriorare a evoluției PIB în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut.

Datele sectoriale arată că vânzările cu amănuntul și-au temperat declinul anual în iulie și august. În schimb, scăderea vânzărilor auto-moto s-a accentuat în iulie, iar serviciile destinate populației au continuat să înregistreze o contracție amplă.

Tot în prima lună a trimestrului al treilea, ritmul anual al lucrărilor de construcții a scăzut abrupt, iar producția industrială și-a adâncit declinul față de aceeași perioadă din 2025.

Deficitul de cont curent a crescut ușor în primele șapte luni

În iulie, dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii s-a redus mai puternic decât cea a importurilor, comparativ cu trimestrul anterior. Evoluția a contribuit la accelerarea ușoară a creșterii deficitului comercial.

Deficitul de cont curent a înregistrat o deteriorare mai pronunțată a variației anuale, pe fondul înrăutățirii balanțelor veniturilor.

Pe ansamblul perioadei ianuarie–iulie 2026, deficitul comercial a fost totuși ușor mai mic decât în intervalul corespunzător din 2025, în timp ce deficitul de cont curent a crescut ușor.