Balanța energetică a României primește o nouă lovitură. Unitatea 6 a Centralei Nucleare Kozlodui din Bulgaria, unul dintre cei mai importanți producători de energie din sud-estul Europei, a fost oprită joi, 8 octombrie, pentru revizia anuală. Potrivit expertului în energie Dumitru Chisăliță, principalele efecte asupra pieței din România ar putea fi reducerea marjei de siguranță în acoperirea consumului la orele de vârf și creșterea prețurilor la energie în intervalele critice de seară.
Un reactor de 1.000 MW iese temporar din producție
Unitatea 6 a centralei nucleare de la Kozlodui, una dintre cele mai importante surse de energie din regiune, intră joi, 8 octombrie 2026, în revizia anuală programată și în procesul de reîncărcare cu combustibil. Reactorul, cu o putere de aproximativ 1.000 MW, ar urma să revină în exploatare la sfârșitul lunii noiembrie.
Deși este o oprire planificată și anunțată din timp, momentul acesteia coincide cu perioada în care zilele devin mai scurte, temperaturile încep să scadă, iar consumul de energie electrică crește în special în intervalele de seară, a explicat expertul în energie Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată joi 8 octombrie, pe pagina Asociației Energia Inteligentă.
Chisăliță: România rămâne vulnerabilă în orele de seară
Chisăliță atrage atenția că România trebuie să privească această situație prin prisma propriei dependențe de importuri în momentele în care producția internă nu poate acoperi cererea.
Dacă răcirea vremii cuprinde simultan România, Ungaria și Balcanii, cererea regională crește. Dacă se adaugă vânt slab și indisponibilități la centrale, surplusurile disponibile pentru export se reduc. În aceste condiții, importul devine mai scump și mai greu de asigurat, explică Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, reducerea producției disponibile într-o zonă deja tensionată energetic poate complica echilibrul dintre producție și consum în orele critice. Chiar și cu un reactor oprit la Kozlodui, Bulgaria își păstrează capacitatea de a exporta energie electrică, dar evident că în cantițăți mici.
Sunt posibile pene de curent?
Pentru țara noastră, scăderea producției de la Kozlodui poate afecta capacitatea de a asigura necesarul de energie în orele de vârf, în situații mai mult sau mai puțin previzibile, cum ar fi scăderea temperaturilor sau apariția unor incidente și indisponibilități suplimentare în sistemul energetic.
România poate acoperi cererea în majoritatea serilor din octombrie. În serile reci, cu vânt slab și avarii suplimentare, marja poate deveni însă foarte mică. Oprirea Kozlodui 6 crește presiunea asupra acestei marje; singură, nu justifică anticiparea unor întreruperi generalizate, subliniază expertul.
Primul efect ar putea fi scumpirea energiei în orele de vârf
Potrivit specialistului, cel mai probabil efect al retragerii temporare a reactorului bulgar va fi unul economic.
Primul efect probabil este economic: energie mai scumpă în orele de vârf. Când producția disponibilă scade, piața apelează la alternative mai costisitoare. Pentru furnizorii expuși acestor ore cresc cheltuielile de achiziție și riscul, care se pot reflecta ulterior în ofertele către consumatori. Facturile nu cresc automat astăzi, dar costul vulnerabilității poate ajunge în contractele viitoare, avertizează Dumitru Chisăliță.
România, prinsă din nou pe picior greșit?
Expertul consideră că autoritățile române ar fi trebuit să prezinte din timp un bilanț clar privind capacitatea sistemului de a face față serilor cu consum ridicat, inclusiv în cazul apariției unor probleme suplimentare.
El susține că simpla raportare la puterea instalată sau la mediile lunare de producție nu oferă răspunsuri relevante pentru situațiile în care sistemul este pus sub cea mai mare presiune.
„Revizia de la Kozlodui era cunoscută. Tocmai de aceea, România trebuia să se fi pregătit pentru ea”, afirmă Chisăliță.
Concluzia analizei este că oprirea temporară a reactorului Kozlodui 6 nu reprezintă, în sine, un motiv pentru scenarii alarmiste.
