Sărbătoare 17 aprilie - Zi cu o însemnătate deosebită în calendarul ortodox dar și în cel catolic

Ortodoxe
Intrarea Domnului în Ierusalim (Dezlegare la pește)
Duminica a 6-a din Post (a Floriilor)

Greco-catolice
Duminica 6 din Post (Duminica Floriilor sau a Intrării Domnului în Ierusalim). Sf. ep. m. Simeon și cei împreună cu el; Sf. cuv. ep. Acachie; Sf. papă Agapet

Romano-catolice
Învierea Domnului (Paștele)
Ss. Ilie, Paul și Isidor, m.

În Duminica Intrării Domnului în Ierusalim - a Floriilor sau, cum mai este numită, Duminica Stâlpărilor, creștinii sărbătoresc venirea Mântuitorului Iisus Hristos din Galileea în Ierusalim, prăznuită în acest an la 17 aprilie.

Înainte cu puține zile de Pătimirile, moartea și Învierea Sa, Iisus Hristos a fost întâmpinat la Ierusalim de mulțime de oameni, cu stâlpări de finic, care striga: "Osana Fiului lui David; binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!" (Matei 21, 9).

Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a fost primit în Ierusalim cu mare bucurie, căci mulți auziseră de minunea făcută de Mântuitor în Betania, cu învierea lui Lazăr, mort de patru zile. S-au mirat și s-au spăimântat oamenii de un lucru ca acesta mai presus de minte și de gând. Din această pricină au crezut că El este Mesia, Mântuitorul lumii, adevăratul Împărat al lui Israel, spune părintele Cleopa.

Hristos a venit în Ierusalim ca Împărat al cerului și al pământului. Dar nu vine stând pe scaune de serafimi, nici purtat pe aripi de heruvimi, nici înconjurat de cete îngerești, așa cum va fi la a doua venire, ci vine smerit și călare pe un mânz de asin.

Nu vine îmbrăcat în hlamidă împărătească de purpură, nici cu coroană de aur pe cap, nici păzit de oști pământești, ci vine blând ca un Mântuitor, înconjurat de doisprezece ucenici galileeni și de o mare mulțime de credincioși: bătrâni, tineri, femei și mame cu copii în brațe.

"Dar oare, Mântuitorul vine acum în Ierusalim pentru a fi slăvit de oameni sau pentru a fi pus împărat? Nu, cu adevărat", spune părintele Cleopa. Căci doar de la Hristos a învățat Sfântul Apostol Petru să zică: "Slava oamenilor este ca iarba și ca floarea ierbii" (I Petru 1, 24)

Deci cu adevărat, altul a fost scopul Intrării Domnului în Ierusalim mai înainte de patima Sa cea mântuitoare. El vine ca să pătimească moarte de cruce de bunăvoie pentru mântuirea lumii. Apoi ca să se împlinească cele ce s-au scris pentru el de prorocii Legii Vechi.

La intrarea Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, două patimi grele și urâte, spune părintele Cleopa, stăpâneau mintea și inima arhiereilor, cărturarilor și fariseilor: ura și zavistia, iar pentru aceasta s-au tulburat și au voit să-L piardă.

Pentru faptul că poporul din cetatea Ierusalimului l-a întâmpinat pe Mântuitor cu ramuri de finic, în Biserică în această zi sunt binecuvântate ramuri de salcie.

* Începând cu ziua de Florii (Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului) se intră în ultima săptămână a Postului Paștilor, numită Săptămâna Patimilor (Săptămâna Mare), în care creștinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.

În această săptămână, de duminică și până vineri, se săvârșesc slujbele Deniilor, slujbe de dimineață (Utrenie) făcute seara așa cum se face în cadrul privegherilor. Deniile diferă însă și de slujbele de priveghere și de Utrenii, prin faptul că aceste slujbe cuprind cântări și rugăciuni specifice doar perioadei Sfintelor Paști.

În timpul unui an bisericesc, deniile se săvârșesc numai în două săptămâni, în timpul Postului Paștilor. Miercuri și vineri în săptămâna a cincea, miercuri fiind Canonul Sfântului Andrei, adică o slujbă de dimineață, o Utrenie, în care se cuprinde un canon mare. La fel vineri seara, este slujba Acatistului Bunei Vestiri al Maicii Domnului, încadrat în slujba de dimineață, în slujba Utreniei, care se face seara.

Tot Denii se numesc și slujbele din ultima săptămână din Post, Săptămâna Mare. Slujbele care încep în seara din Duminica Floriilor și continuă în serile de luni, marți, miercuri, joi și vineri din Săptămâna Sfintelor Patimi sunt Utrenii, adică slujbe de dimineața, făcute seara. (surse: "Predici la praznice împărătești și la sfinții de peste an", arhimandrit Cleopa Ilie, Ed. Episcopiei Romanului, 1996; https://basilica.ro)