Pe 1 septembrie Biserica Răsăriteană prăznuiește începutul noului an bisericesc, Indictul.
Termenul a fost preluat din latină, făcând referire la ”poruncă”. În această zi, biserica evocă intrarea lui Isus Hristos, în vârstă de 12 ani, în Sinagoga din Nazaret. El a deschis, atunci, Cartea Proorocului Isaia, exact acolo unde erau zugrăvite venirea Mântuitorului și lucrarea Sa în lume. Odată cu începerea Noului An bisericesc, în Biserica Răsăriteană, Anul are o conotație mariană. Cea dintâi sărbătoare a Anului liturgic este Nașterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu pe 8 septembrie, iar ultimul mare praznic este Adormirea Maicii Domnului pe 15 august. Biserica dorește, în felul acesta, să își manifeste cultul de “preacinstire” adus Maicii Domnului.
Potrivit tradiției, Mântuitorul Iisus Hristos și-a început activitatea publică în ziua de 1 septembrie, când a intrat în sinagogă și a citit cuvintele prorocului Isaia care profețeau despre Persoana Sa dumnezeiască:
Anul Nou Bisericesc. „Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns ca să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiți cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea și celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsați. Și să vestesc anul plăcut Domnului“ (Isaia 61, 1-2 și Luca 4, 18-19).
Un alt motiv al sărbătoririi anului bisericesc în prima zi a lunii septembrie este tradiția moștenită din Legea Veche, potrivit căreia în această zi a început creația lumii.
Începutul Anului Nou bisericesc a fost instituit de Sfinții Părinți la Sinodul I de la Niceea. Ei au stabilit să se sărbătorească data de 1 septembrie ca un început al mântuirii creștinilor, în amintirea intrării lui Hristos în mijlocul adunării evreilor vestind tuturor anul bineplăcut Domnului.
Anul Nou Bisericesc. Tot în ziua de 1 septembrie, Biserica a rânduit să fie pomenit Sfântul Cuviosul Dionisie Exiguul, din Dobrogea, care a alcătuit cronologia creștină, numărând pentru întâia oară anii începând de la Hristos.
