Fraudele prin telefon au ajuns să reprezinte 42% dintre incidentele raportate către DNSC în prima jumătate a anului 2026. Atacatorii pot clona vocea și pot falsifica numărul afișat pe ecran, astfel încât apelul să pară venit chiar de la o bancă.
Atacurile cibernetice se mută tot mai mult din zona mesajelor și a linkurilor suspecte direct în conversațiile telefonice. În prima jumătate a anului 2026, vishingul în România, adică frauda realizată prin apeluri telefonice, a ajuns să reprezinte 42% dintre incidentele raportate către Directoratul Național de Securitate Cibernetică.
După vishing, phishingul a fost raportat în 14% dintre cazuri, iar smishingul, adică fraudele realizate prin SMS, în 13%. Vishingul este mai greu de combătut pentru că atacatorii încearcă să câștige încrederea victimei direct prin conversație, de multe ori provocând panică sau folosind scenarii construite pentru a o determina să reacționeze rapid.
Vishingul a ajuns pe primul loc între fraudele raportate
Datele DNSC pentru primele șase luni din 2026 plasează fraudele telefonice pe primul loc între categoriile de incidente raportate. Sergiu Zaharia, cyber strategy advisor și fondator al Expandcyber, atrage atenția că atacurile bazate pe interacțiunea directă cu oamenii sunt din nou în creștere.
„Moda revine. Crește foarte mult zona de atacuri care se bazează pe interacțiunea cu omul, adică vishing, care înseamnă un atac prin voce și presupune un apel în care cineva te sună și vorbește direct cu tine. Acest tip de atac reprezintă 40% din totalul atacurilor”, spune Sergiu Zaharia.
Inteligența artificială poate clona vocea
Una dintre schimbările care fac aceste fraude mai greu de recunoscut este folosirea inteligenței artificiale. Atacatorii au la dispoziție instrumente care permit clonarea vocii, iar diferențele pot deveni greu de sesizat de persoana aflată la celălalt capăt al telefonului.
„Atacul de tip vishing este cel care a evoluat cel mai mult din pricina generative AI. Cu ajutorul tehnologiei, astăzi, se poate clona vocea astfel încât omul să nu poată percepe diferența”, subliniază Sergiu Zaharia.
Numărul afișat poate părea chiar al băncii
Nici numărul care apare pe ecranul telefonului nu mai reprezintă o garanție că apelul este legitim. Atacatorii pot folosi tehnica numită Caller ID spoofing, prin care falsifică numărul afișat, iar victima poate vedea un număr aparent real sau chiar unul asociat unei instituții financiare.
Poliția Română a avertizat în august 2026 că fraudele de tip vishing s-au amplificat și că infractorii folosesc tot mai des astfel de tehnici pentru a exploata încrederea oamenilor în bănci și în alte instituții. În scenariile identificate, atacatorii pot pretinde că au fost observate tranzacții suspecte, tentative de autentificare din străinătate, asocierea unui dispozitiv nou cu respectivul cont sau chiar un presupus atac asupra contului bancar. În unele situații, victima este transferată succesiv către mai multe persoane care pretind că reprezintă banca, Poliția sau Banca Națională a României, pentru a crea aparența unei proceduri oficiale și pentru a o determina să acționeze repede.
Ce nu trebuie să faci în timpul unui astfel de apel
Poliția recomandă ca parolele, PIN-urile, codurile OTP, codurile primite prin SMS, datele complete ale cardului și codul CVV/CVC să nu fie comunicate prin telefon. De asemenea, oamenii nu trebuie să aprobe tranzacții sau notificări în aplicația bancară dacă nu le-au inițiat personal și nici să instaleze aplicații de control de la distanță la cererea celui care îi sună. Aceste măsuri trebuie respectate inclusiv atunci când apelul pare să provină de la bancă. Verificarea trebuie făcută prin canalele oficiale ale instituției, nu folosind numărul indicat de persoana care a inițiat apelul.
Nici tinerii nu sunt imuni la fraudele prin telefon
Vishingul poate reprezenta un risc inclusiv pentru generațiile care au crescut folosind tehnologia. Deși tinerii sunt mai familiarizați cu mediul digital și pot identifica mai ușor anumite tipuri de fraudă online, conversația telefonică directă poate fi o zonă în care au mai puțină experiență.
„Vishingul e ceva nou pentru ei. Nu mai e ca pe vremea noastră să vorbești mult la telefon cu prietenii. Tinerii sunt mai pregătiți pe zona digitală decât pe partea de interacțiune directă cu omul, așa că rămân o categorie vulnerabilă la vishing”, explică Sergiu Zaharia.
