Băncile din Rusia se confruntă cu un deficit de lichiditate în ruble, situație care poate complica planurile Kremlinului de a finanța prin împrumuturi interne deficitul bugetar tot mai mare. Semnalul de alarmă a venit chiar de la Sberbank, cea mai mare instituție de credit din țară.
Taras Skvortsov, vicepreședinte și director financiar al Sberbank, a declarat că ieșirile de numerar din sistemul bancar au ajuns, de la începutul anului, la circa 2 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 25,2 miliarde de dolari. În aceste condiții, băncile prioritizează creditarea companiilor și populației, în loc să cumpere obligațiuni de stat.
Sberbank avertizează: sistemul bancar rus rămâne fără lichidități
„În prezent, băncile dispun de bani în principal pentru împrumuturile acordate clienților, care reprezintă activitatea lor de bază”, a afirmat Skvortsov, citat de Reuters. El a arătat că achiziția de obligațiuni federale OFZ devine atractivă doar atunci când există lichidități disponibile și o perspectivă stabilă asupra acestora.
OFZ sunt titluri de stat în ruble, emise de Ministerul Finanțelor rus pentru acoperirea nevoilor de finanțare ale bugetului. Însă licitațiile pentru aceste obligațiuni au fost suspendate în iulie, după ce prețurile lor au coborât, iar randamentele cerute de investitori au crescut. Băncile care aveau astfel de titluri în portofoliu ar fi raportat pierderi de aproximativ 200 de miliarde de ruble în urma reevaluării la prețul pieței, potrivit The Moscow Times.
Deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la 5,7 trilioane de ruble
Bugetul federal al Rusiei a înregistrat în prima jumătate a anului 2026 un deficit de 5,7 trilioane de ruble, pe fondul majorării cheltuielilor militare. Planul inițial prevedea împrumuturi interne de 4,4 trilioane de ruble, însă costurile războiului ar putea depăși bugetul cu încă 4-5 trilioane de ruble, potrivit unor estimări citate anterior de Bloomberg.
În acest context, Ministerul Finanțelor ar putea avea nevoie să atragă suplimentar între 2 și 3 trilioane de ruble de pe piața internă. Problema este că principalele cumpărătoare ale datoriei suverane, băncile de stat, au tot mai puțin spațiu financiar pentru astfel de operațiuni.
Banca Centrală a Rusiei, presată să susțină finanțarea statului
Skvortsov a sugerat că soluția ar putea veni de la Banca Centrală a Rusiei. Instituția a majorat deja creditarea acordată băncilor care achiziționează obligațiuni guvernamentale: de la începutul anului, a injectat încă 2,3 trilioane de ruble în sectorul bancar. Astfel, datoria totală a băncilor către banca centrală a urcat la circa 6 trilioane de ruble.
Economistul Nikolai Korzhenevsky consideră că aceste împrumuturi sunt, în practică, legate de finanțarea cheltuielilor federale. Potrivit acestuia, banca centrală furnizează lichiditate într-un mecanism care permite statului să continue acoperirea deficitului.
Cheltuielile pentru război pot împinge deficitul spre 7,5 trilioane de ruble
Ținta oficială a Ministerului Finanțelor era reducerea deficitului la 3,8 trilioane de ruble în 2026. Analiștii Gazprombank estimează însă că acesta ar putea urca la între 6,5 și 7,5 trilioane de ruble, aproape dublu față de nivelul prognozat de autorități.
Presiunile asupra finanțelor publice sunt alimentate și de veniturile mai slabe din petrol și gaze, afectate de subvențiile oferite rafinăriilor lovite de atacuri cu drone. În paralel, o eventuală recesiune în a doua jumătate a anului ar putea diminua încasările din TVA, impozitul pe profit și impozitul pe venit.
Pe piața financiară, perspectivele unor taxe mai mari pentru marile companii au provocat deja scăderi importante la Bursa de la Moscova. Printre cele mai afectate s-a numărat Polyus, cel mai mare producător de aur din Rusia, ale cărui acțiuni au înregistrat una dintre cele mai abrupte depreciere din istoria companiei.
