O uzină comunistă din România renaște cu bani americani. 25 de milioane de dolari și 150 de angajați în prima etapă

Planul americanilor include și crearea a 150 de locuri de muncă în primii doi ani, urmând ca numărul angajaților să crească etapizat în următorii patru ani. Proiectul presupune inclusiv investiții în infrastructură, reparații la magazii, drumuri și utilități, iar acestea vor rămâne în proprietatea UM Sadu.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat semnarea contractului și a prezentat proiectul drept un moment important pentru Uzina Mecanică Sadu.

Contractul pentru noua fabrică de muniție a fost semnat la Târgu Jiu

Semnarea acordului cu firma americană US Ballistic deschide drumul pentru construirea unei noi capacități de producție la Sadu. Investiția este planificată pe mai mulți ani și va include atât dezvoltarea fabricii, cât și lucrări de infrastructură în cadrul uzinei.

„Am promis, am luptat, dar a meritat, iar Sadu a câștigat. O veste uriașă: astăzi, la Târgu Jiu, a fost semnat contractul cu firma americană US Ballistic pentru o nouă fabrică de producție a muniției.

25 de milioane de dolari investiți în următorii 5 ani, 150 de angajați în primii 2 ani, cu o creștere etapizată în următorii 4 ani, investiții în infrastructură, reparații magazii, drumuri, utilități care vor rămâne în proprietatea UM Sadu.

Transferul de tehnologie va rămâne aici, de asemenea. 20 de milioane de euro în plus, chirie pentru UM Sadu în următorii 10 ani, cu plata primului an în avans, acolo unde acum uzina pierdea doar cu paza 500.000 de euro pe an, iar zona devenise o paragină.

Compania americană USBL va produce aici muniția NATO de 155 mm, un salt imens de tehnologie și de ambiție pentru UM Sadu. O preocupare începută de când eram la ministerul Economiei, continuată cu determinare de colegul meu Irineu Darău, a ajuns la bun sfârșit astăzi.”

150 de oameni vor fi angajați în primii doi ani

Conform planului anunțat de ministrul interimar al Apărării, noua investiție americană va începe cu 150 de angajați în primii doi ani. Ulterior, efectivul de personal ar urma să crească etapizat pe parcursul următorilor patru ani.

Investiția totală anunțată de compania americană se ridică la 25 de milioane de dolari pentru următorii cinci ani. Proiectul nu se limitează însă la instalarea unei noi capacități de producție, ci include și lucrări pentru infrastructura de la Sadu.

Vor fi realizate investiții în infrastructură, vor fi reparate magazii și vor fi executate lucrări la drumuri și utilități. Potrivit anunțului ministrului, aceste investiții vor rămâne în proprietatea UM Sadu.

Un alt element menționat în cadrul proiectului este transferul de tehnologie, care, de asemenea, va rămâne la Sadu.

UM Sadu va primi și bani din chirie

Proiectul prevede și un acord privind plata chiriei pentru UM Sadu. În următorii zece ani, uzina ar urma să primească 20 de milioane de euro din chirie, iar primul an va fi achitat în avans.

Suma este prezentată în contextul situației dificile în care se află în prezent zona și al costurilor suportate de uzină. Potrivit declarației lui Radu Miruță, UM Sadu ajunsese să piardă numai pentru serviciile de pază 500.000 de euro pe an.

Ministrul a descris totodată situația zonei, înaintea noului proiect, ca fiind una în care aceasta ajunsese „o paragină”.

La Sadu va fi produsă muniție NATO de 155 mm

Noua capacitate industrială are ca obiectiv producția de muniție NATO de 155 mm. Compania americană USBL este cea care va realiza această producție la Sadu.

Pentru Uzina Mecanică Sadu, proiectul înseamnă trecerea către o capacitate tehnologică destinată producției de muniție compatibilă cu standardele NATO de 155 mm.

Radu Miruță a descris acest obiectiv drept un „salt imens de tehnologie și de ambiție pentru UM Sadu”. Potrivit ministrului, proiectul a început să fie urmărit încă din perioada în care acesta se afla la Ministerul Economiei și a fost continuat ulterior împreună cu Irineu Darău.

Sadu are o istorie care începe în 1939

Povestea Uzinei Mecanice Sadu începe înainte de perioada comunistă. Originile fabricii datează din 1939, când Pirotehnia Armatei din București a fost transferată în zona Bumbești-Jiu.

Alegerea amplasamentului a avut inclusiv considerente strategice. După încheierea războiului, fabrica s-a dezvoltat treptat și a ajuns una dintre unitățile importante ale industriei românești de apărare.

În anii ’50, producția uzinei era deja supravegheată și sprijinită de specialiști sovietici. În aceeași perioadă, fabrica avea aproximativ 1.000 de angajați.

Istoria Sadu nu s-a limitat însă la producția militară. În anii ’60, într-o perioadă mai puțin cunoscută a activității sale, fabrica a produs inclusiv frigidere FRAM. Producția civilă a ocupat atunci o parte importantă din activitatea uzinei.

Sadu II a extins capacitatea de producție

Un moment important în evoluția fabricii a avut loc în 1970, când a fost construită platforma Sadu II. Noua platformă industrială se afla la aproximativ șapte kilometri de vechea uzină.

Sadu II a fost destinată producției de armament și muniție. Aici erau realizate inclusiv pistoale-mitralieră de tip Kalashnikov, amorse și alte componente.

Extinderea capacităților de producție s-a înscris în strategia regimului Ceaușescu de dezvoltare a unei industrii naționale de apărare. Obiectivul era ca această industrie să poată asigura atât necesarul Armatei Române, cât și producția destinată exporturilor.

În anii ’80, fabrica producea sute de milioane de cartușe

Perioada de vârf a Uzinei Mecanice Sadu a fost atinsă în anii ’80. Între 1980 și 1985, în anii de producție maximă, fabrica ar fi depășit 250 de milioane de cartușe produse anual.

Volumul ilustrează dimensiunea capacităților industriale dezvoltate la Sadu în acea perioadă. Fabrica era inclusă într-un sistem național de producție militară care avea inclusiv o componentă importantă orientată către export.

Regimul comunist a investit în extinderea și modernizarea capacităților industriei de apărare, iar Sadu ocupa un loc important în acest sistem industrial.

În același timp, uzina avea o importanță majoră pentru comunitatea locală. Sadu nu era doar o unitate industrială strategică pentru industria de apărare, ci și unul dintre principalii angajatori din zona Bumbești-Jiu.

După 1989, comenzile militare au scăzut

Schimbarea regimului politic și transformarea economiei românești după 1989 au modificat radical situația fabricii. Dispariția economiei planificate și reducerea comenzilor militare au făcut mult mai dificilă menținerea unor capacități proiectate pentru producții de ordinul sutelor de milioane de cartușe pe an.

Uzina a trecut prin restructurări și prin reduceri importante ale numărului de angajați. O parte din vechea platformă Sadu II a fost ulterior reorganizată sub forma unui parc industrial.

În anii de după schimbarea sistemului economic, fabrica a încercat să se adapteze noilor condiții și să își diversifice producția. Printre direcțiile urmărite s-a numărat și realizarea de muniție compatibilă cu standardele NATO.

Noul proiect anunțat la Târgu Jiu aduce la Sadu o investiție americană de 25 de milioane de dolari, o nouă capacitate pentru producția de muniție NATO de 155 mm și, în prima etapă, 150 de noi angajați.