Germania, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Austria cer ca următorul buget al Uniunii Europene să fie redus cu sute de miliarde de euro față de proiectul de aproape 2.000 de miliarde de euro prezentat de Comisia Europeană.
Cele cinci state, aflate printre cei mai mari contributori neți la bugetul comunitar, și-au prezentat poziția într-un articol comun publicat vineri în Politico. Liderii lor susțin că proiectul pentru perioada 2028-2034 presupune o creștere pe care contribuabilii europeni nu o mai pot susține.
Disputa deschide liniile de confruntare înaintea negocierilor decisive privind viitorul buget al UE, care ar urma să se intensifice în următoarele trei luni, scrie Reuters.
Țările „frugale” vor un buget mai mic
Comisia Europeană a propus ca bugetul UE pentru perioada 2028-2034 să ajungă la 2.000 de miliarde de euro, echivalentul a 1,26% din venitul național brut al Uniunii.
Din această sumă, aproximativ 168 de miliarde de euro, respectiv 0,11% din venitul național brut, ar urma să fie utilizate pentru plata împrumuturilor contractate de UE în cadrul fondului de redresare post-pandemie.
Germania, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Austria consideră însă că nivelul propus de Bruxelles este prea ridicat. Cele cinci guverne contestă în special creșterea nominală de aproximativ 60% față de bugetul aferent perioadei 2021-2027.
Liderii celor cinci state au catalogat această majorare drept „pur și simplu nerealistă”.
În opinia lor, contribuabilii europeni nu pot continua să plătească mai mult pentru finanțarea simultană a priorităților deja existente și a noilor obiective ale Uniunii Europene.
„Este prea concentrat pe subvenții și transferuri alocate în mare parte în avans, lăsând prea puțin loc pentru ceea ce Europa are nevoie urgent: investiții comune în securitate și apărare, competitivitate, inovare și combaterea migrației neregulate”, au transmis cei cinci lideri.
Germania și celelalte patru state cer tăieri de sute de miliarde
Poziția celor cinci țări este explicită. Ele solicită o reducere cu „câteva sute de miliarde de euro” a propunerii Comisiei Europene.
„De aceea, cerem o reducere echilibrată a propunerii Comisiei cu câteva sute de miliarde de euro”, au afirmat liderii Germaniei, Danemarcei, Finlandei, Țărilor de Jos și Austriei.
Statele respective se află printre principalii contributori neți la bugetul comunitar, ceea ce explică și preocuparea lor față de dimensiunea viitorului buget.
Pe de altă parte, țările care primesc mai multe fonduri europene decât contribuie la buget se tem că o reducere de asemenea amploare ar diminua resursele disponibile pentru agricultură și pentru reducerea diferențelor de nivel de trai dintre regiunile mai sărace și cele mai bogate ale Uniunii.
Problema are și o importantă miză politică, în condițiile în care anul viitor sunt programate alegeri parlamentare în Franța, Italia, Spania, Polonia, Grecia, Finlanda, Slovacia și Estonia.
Spania vine cu o soluție pentru datoria post-pandemie
În încercarea de a identifica o variantă care să permită un acord, Spania a propus modificarea calendarului de rambursare pentru o parte din împrumuturile contractate de Uniunea Europeană după pandemie.
Planul presupune ca rambursarea să fie legată de evoluția economică și distribuită pe o perioadă mai lungă.
Ministrul spaniol al Economiei, Carlos Cuerpo, susține că această schimbare ar putea elibera aproximativ 70 de miliarde de euro.
„O plată anuală de aproximativ 0,06% din PIB-ul UE ar achita datoria până în 2058, termenul-limită convenit de statele membre”, a declarat Cuerpo.
Propunerea Madridului ar putea astfel crea un spațiu financiar suplimentar în cadrul negocierilor privind următorul buget comunitar, fără modificarea termenului final stabilit pentru rambursarea datoriei.
Negocierile privind bugetul UE intră în etapa decisivă
Guvernele statelor membre urmează să discute viitorul buget al Uniunii Europene în cadrul unor summituri programate în octombrie, noiembrie și decembrie.
Obiectivul este ca statele membre să ajungă la un acord până la sfârșitul anului, însă diferențele dintre principalii contributori neți și țările beneficiare ale fondurilor europene conturează deja o negociere dificilă.
În centrul disputei se află proiectul de 2.000 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru perioada 2028-2034 și solicitarea celor cinci state de a reduce această sumă cu câteva sute de miliarde de euro.
