George Simion lansează acuzații grave și anunță că AUR sesizează DNA în scandalul programului SAFE! Liderul opoziției susține că, la fel ca în cazul PNRR, și în acest program există suspiciuni de corupție și cere verificarea modului în care sunt cheltuite miliardele de euro pentru înzestrarea Armatei. În centrul controverselor apar contractele cu Rheinmetall, diferențe de sute de milioane de euro între sumele anunțate și noi întrebări privind selecția furnizorilor și derularea achizițiilor. România are la dispoziție aproximativ 16,7 miliarde de euro prin SAFE, bani care însă trebuie rambursați începând din 2035.
George Simion: ”AUR depune sesizare la DNA privind programul SAFE”
George Simion aruncă bomba momentului! AUR a depus la DNA o sesizare privind posibile fapte de corupție legate de programul SAFE! Liderul AUR a comparat programul cu PNRR, despre care a declarat că a fost un proiect păgubos pentru România și susține că există corupție și în cazul SAFE.
”Programul PNRR pentru care nu a existat un vot aici în Parlamentul României, programul PNRR, cum a fost gestionat de către coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, a fost unul păgubos. La fel de păgubos, plin de acuzații de corupție, este și programul SAFE. Din acest punct de vedere, vă anunț că astăzi, la Direcția Națională Anticorupție, AUR va depune o sesizare, un denunț privind posibile fapte de corupție”, a declarat George Simion.
Controverse uriașe în privința contractelor SAFE de 17 mld. de €
România primește prin programul SAFE 16,68 de miliarde de euro din partea Comisiei Europene pentru achiziția de echipamente militare și pentru dezvoltarea infrastructurii. Termenul limită pentru încheierea contractelor a fost finalul lunii mai, iar marele câștigător al contractelor a fost grupul Rheinmetall.
Concret, pe data de 2 iunie, Guvernul a trimis un comunicat referitor la stadiul implementării programului SAFE. Potrivit acestuia, țara noastră încheiase până la acea dată trei contracte cu compania Rheinemtall pentru muniție, mașini de luptă, sisteme de apărare aeriană și navală în valoare de puțin peste 4,7 miliarde de euro.
Câteva ore mai târziu, grupul german Rheinmetall a trimis un comunicat prin care anunța că urmează să primească de la țara noastră peste 5,7 miliarde de euro după semnarea contractelor din SAFE, este cel mai mare acord al companiei militare din istoria sa recentă. Rheinmetall spunea că va furniza țării noastre 298 de vehicule Lynx, sisteme de apărare Skyranger, muniție, dar și alte capabilități.
O altă controversă este legată de contractul pentru blindatele Pirahna 5 care nu a mai fost semnat de Ministerul Apărării. Oficialii au transmis că oferta trimisă de producător ar fi fost de 2,5 ori mai mare. Astfel, cei 831 de milioane de euro pentru această achiziție au fost redirecționați către Rheinmetall, pentru alt tip de vehicul, KF-41 Lynx.
Controversele în privința selecției nu se opresc aici. Potrivit unei investigații, premierul Ilie Bolojan ar fi avizat documentele prin care erau validați furnizorii pentru proiectele SAFE, fără emiterea unui act administrativ distinct și fără o evidență clară a condițiilor aprobate.
Sunt controverse majore și în privința promisiunii Rheinmetall de a cumpăra Șantierului Naval Mangalia. Ministrul Apărării a justificat public, în Parlament, un contract de 920 de milioane de euro prin condiția ca șantierul să fie modernizat și administrat de compania germană. Pe 27 iunie a expirat termenul primei licitații pentru vânzarea șantierului aflat în faliment, la un preț de pornire de 184 de milioane de euro. Nu s-a înscris niciun investitor. Nici măcar compania căreia statul îi promisese, cu bani grei pe masă, exact acest rol.
Trei directori, vizați de DNA pentru luare de mită
Totodată, o anchetă a DNA vizează trei directori de la Uzina Mecanică București și Uzina Mecanică Plopeni, acuzați de procurori de luare de mită în legătură cu atribuțiile lor privind achizițiile, comenzile și plata unor contracte. La Plopeni, Tiberiu Alexandru Pîrvu, director general, este acuzat că ar fi primit 25.900 de lei pentru aprobarea unor comenzi și efectuarea plăților aferente contractelor. Un element spectaculos al anchetei este reprezentat de faptul că, la domiciliul acestuia, procurorii au descoperit bani în lei și valută în valoare de aproximativ 500.000 de euro, sumă ridicată în vederea instituirii sechestrului. Ancheta trebuie să stabilească însă legătura dintre acești bani și eventualele fapte de corupție.
