Viitorul NATO, în pericol? Statele europene abia găsesc bani de pensii

Statele europene din NATO fac eforturi pentru a-și spori cheltuielile militare pe fondul creșterii amenințării ruse în apropierea flancului estic al Alianței și al incertitudinii legate de angajamentul pe termen lung al președintelui american Donald Trump față de securitatea europeană.

Însă pentru cel puțin 10 țări membre NATO, ale căror cheltuieli militare au fost analizate de Reuters, pensiile reprezintă o parte considerabilă a bugetelor lor militare.

Deși este vorba despre fonduri care teoretic ar putea fi redirecționate către creșterea puterii de foc, unii experți avertizează că orice tăieri ale beneficiilor generoase ale pensionarilor militari ar putea face mult mai dificilă recrutarea de personal în armată.

''O parte deloc nesemnificativă din ceea ce este acceptat ca cheltuieli pentru apărare nu livrează nicio capabilitate, nici trupe, nici altceva, ci este rezervată pensiilor'', a spus Camille Grand, fost asistent pentru investiții în apărare al secretarului general al NATO.

În timp ce 23 din cele 32 de state membre NATO alocă în prezent cel puțin 2% din PIB pentru apărare (procent pe care președintele american Donald Trump dorește să-l vadă crescut la 5%), față de numai șase țări în 2021, regulile ce le permit guvernelor să includă cheltuielile pentru pensiile foștilor militari distorsionează această imagine.

NATO nu face publice cheltuielile individuale cu pensiile foștilor militari din țările sale membre, dintre care 30 sunt state europene.

Totuși, Reuters a compilat datele din 13 țări NATO, printre care SUA, Canada și 11 state europene. Astfel, în Belgia, Bulgaria și Italia, aproape 20% din bugetele pentru apărare sunt folosite pentru a plăti pensiile foștilor militari, în timp ce Franța nu este nici ea departe, cu 16%. În Germania, pensiile militare reprezintă 11,5% din cheltuielile de apărare.

Nivelul mediu al cheltuielilor pentru plata pensiilor militare în cele 13 țări analizate a fost de 12% din bugetele pentru apărare. Opt din cele 11 țări europene analizate atinseseră până anul trecut obiectivul alocării pentru apărare a cel puțin 2% din PIB. Dacă nu sunt incluse în calcul și pensiile foștilor militari, atunci numărul țărilor respective scade la cinci.

Belgia, Italia și Spania s-au angajat să atingă în acest an obiectivul de 2% din PIB pentru apărare, în condițiile în care la Summitul NATO de la Haga, din 24-25 iunie, președintele Trump ar dori ca țările membre să se angajeze că vor aloca cel puțin 5% din PIB pentru apărare.

''Dacă o mare parte din bani merge către salarii și pensii, aceasta nu este o investiție productivă'', a explicat Armin Steinbach, expert în cadrul grupului de reflecție Bruegel.

Italia a raportat Națiunilor Unite că a cheltuit 5,2 miliarde de euro pentru plata pensiilor militare în 2023, ceea ce reprezintă 18% din totalul bugetului pentru apărare.

De partea sa, Franța, care are un deficit bugetar masiv, a reușit să atingă pragul de 2% din PIB pentru apărare doar prin includerea pensiilor militare în acest calcul. Altfel, nivelul bugetului pentru apărare ar fi de numai 1,7% din PIB în acest an. În 2025, pensiile foștilor militari plătite în Franța vor însuma 9,5 miliarde de euro.

În cazul Statelor Unite, dintre cele 72 de miliarde de dolari reprezentând fondul pentru pensii militare și alte beneficii plătite anul trecut, doar 24 de miliarde de dolari au venit direct de la bugetul Departamentului Apărării, restul provenind din venituri din investiții și dintr-o subvenție de la Trezoreria Statelor Unite.

Unele țări europene, de exemplu Belgia, par pregătite să abordeze direct problema. Guvernul belgian intenționează să crească gradual vârsta de pensionare a militarilor la 67 de ani. În prezent, aceasta este de 56 de ani.