Actual· 3 min citire

Vicepremierul ungar, după 100 de ani: „Trebuie să depășim momentul Trianon! Granițele maghiarimii și ale Ungariei nu coincid”

Vicepremierul ungar, după 100 de ani: „Trebuie să depășim momentul Trianon! Granițele maghiarimii și ale Ungariei nu coincid”

Vicepremierul ungar, după 100 de ani: „Trebuie să depășim momentul Trianon! Granițele maghiarimii și ale Ungariei nu coincid”

Publicat4 iun. 2020, 15:47
Actualizat4 iun. 2020, 15:48

Vicepremierul Ungariei consideră că „misiunea noastră este să depășim Trianonul prin clădirea țării și a națiunii, întrucât granițele maghiarimii și cele ale Ungariei nu coincid”, transmite agenția de presă MTI. Declarația a fost făcută de Zsolt Semjén, la Csurgó, cu ocazia comemorării Zilei solidarității naționale, care coincide cu centenarul semnării Tratatului de pace de la Trianon.

„Trebuie să înfruntăm că este nerealist să revendicăm totul în numele celor 1000 de ani, să te aștepți la o soluție din partea Uniunii Europene este naivitate, iar făcând referire la procentele etnice modificate, acceptând Trianonul, este trădare”, a declarat viceprim-ministrul ungar Zsolt Semjén, potrivit MTI.

„Dorim să rămânem maghiari pentru că suntem moștenitori ai miracolului pe care îl numim maghiaritate, ai acestei limbi ingenioase, ai acestei istorii eroice, ai acestei unice culturi, ai acelor valori pe care numai noi le putem păstra pentru noi înșine și le putem oferi umanității”, a mai afirmat politicianul.

În același timp, acesta a atras atenția asupra faptului că a rămâne maghiar este posibil doar dacă va dăinui întreaga maghiarime.

„Dacă ar dispărea maghiarii din Transilvania sau din Slovacia, ar fi mutilată maghiarimea din întreaga lume”, a declarat vicepremierul Ungariei.

Politicianul a mai spus că, în 1990, Ungaria era cel mai slab stat din Bazinul Carpatic, iar acum, „în fața ochilor noștri”, se schimbă raportul puterilor.

Zsolt Semjén mai amintește, în declarația sa, că Legea fundamentală a Ungariei a fost elaborată în baza acestor principii și ea prevede că Ungaria poartă responsabilitatea față de maghiarii de peste hotare, iar în baza acesteia, are loc în Bazinul Carpatic dezvoltarea economică și întărirea identității de o amploare inimaginabilă până nu demult. Iar prin faptul că toți maghiarii pot fi cetățeni deplini, s-a realizat unificarea națiunii în sensul dreptului comun.

Vorbind despre centenar, acesta a subliniat: „Să ne aducem aminte de Trianon este o datorie și un ordin moral, să ne amintim de Trianon înseamnă doliu, crezul solidarității noastre, să ne amintim de Trianon semnifică mândria de a dăinui, să ne amintim de Trianon înseamnă și misiunea noastră de a depăși momentul Trianon”, citat de MTI.

Politicianul a amintit că, în urmă cu 100 de ani, fiecare clopot maghiar a bătut ca să aducă la cunoștință întregii lumi durerea națiunii, faptul că s-a întâmplat, și șocul că s-a putut întâmpla.

Viceprim-ministrul s-a referit și la faptul că decizia privind Ungaria „ar fi fost luată fără Ungaria și i s-au luat: două treimi din teritoriile sale, jumătate din populația sa, iar fiecare al treilea maghiar a ajuns sub autoritatea unui stat ostil și străin”.

94% dintre cetățenii maghiari din Ungaria consideră că Tratatul de pace de la Trianon a fost nedrept și exagerat – rezultă dintr-un sondaj de opinie realizat recent de Academia de Știintă Ungară și citat de cotidianul budapestan Népszava, potrivit RADOR.

Declarațiile au fost făcute cu ocazia comemorării Zilei solidarității naționale, care coincide cu centenarul semnării Tratatului de pace de la Trianon.

Joi, 4 iunie 2020, s-au împlinit 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a consfințit la nivel juridic internațional încheierea păcii Puterilor Aliate și Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial. Prin acest tratat internațional s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania și Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu țara mamă, România. Documentul conține 364 de articole grupate în 14 părți, care conțin la rândul lor alte capitole și anexe și se încheie cu un protocol și o declarație.

Tratatul de pace cu Ungaria, semnat de România alături de Principalele Puteri Aliate și Asociate la Trianon, a fost votat în cele două camere ale Parlamentului de la București, în 17 și 26 august 1920, iar legea pentru ratificare a fost promulgată prin decret regal la 30 august 1920, documentul intrând în vigoare la 26 iulie 1921. La 11-13 noiembrie 1920, Parlamentul Ungariei a dezbătut și a votat legea pentru ratificarea Tratatului de la Trianon.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News