În termeni strict statistici, recesiunea tehnică este definită ca două trimestre consecutive de scădere a PIB. România a bifat această condiție după contracțiile din trimestrul III (-0,1%) și trimestrul IV 2025 (-1,9%), explică oficialul BNR.
Marinescu subliniază însă că există o diferență între o recesiune tehnică punctuală și o recesiune economică profundă, care se reflectă în dinamica anuală a PIB.
Potrivit acestuia, experiența altor state europene arată că recesiunea tehnică nu duce automat la o criză prelungită. În ultimii trei ani, zece state membre UE au traversat episoade similare, dar doar Germania, Austria și Estonia au experimentat recesiuni persistente, pe fondul șocurilor energetice provocate de războiul din Ucraina.
„Încetinirea economiei, vizibilă încă din 2024”
Cosmin Marinescu amintește că încetinirea economiei nu a fost o surpriză. BNR avertizase încă din 2024 asupra temperării cererii interne și a scăderii ritmului de creștere sub potențial, în condițiile unei politici fiscale axate pe consolidare bugetară. Cu o creștere modestă de +0,9% în 2024 și un deficit bugetar record de 9,3% din PIB, economia a intrat într-o fază de ajustare inevitabilă.
„Expansiunea cheltuielilor a alimentat consumul, dar a adâncit dezechilibrele – așa-numitele ‘deficite gemene’, bugetar și extern”, notează Marinescu. Creșterea cererii interne a majorat importurile, astfel încât o parte mare din consumul intern a susținut producția altor economii.
În 2025, declinul s-a accentuat, iar ajustările bugetare necesare pentru stabilizarea finanțelor publice au contribuit la temperarea activității economice. Piața muncii a resimțit efectele: rata șomajului s-a apropiat de maximele ultimilor ani, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut.
Investițiile, noul motor al creșterii
Viceguvernatorul BNR remarcă totuși o schimbare pozitivă de structură: creșterea economică modestă din 2025 (+0,6%) a fost susținută de investiții, nu de consum. Investițiile în utilaje, mijloace de transport și construcții au crescut semnificativ, iar creditele pentru echipamente destinate companiilor au depășit 30% din total.
Fondurile europene și proiectele din PNRR au avut un rol central în susținerea competitivității și atragerea investițiilor private, conform blogului său personal.
Consolidarea fiscală, o condiție pentru stabilitate
Mesajul cheie al lui Cosmin Marinescu este că România nu are alternativă la consolidarea fiscală. Prelungirea deficitelor ridicate ar pune în pericol ratingul de țară și stabilitatea financiară. „Ajustarea bugetară implică inevitabil costuri pe termen scurt, dar este condiția pentru o creștere sănătoasă pe termen lung”, afirmă acesta.
Politica monetară a BNR rămâne una prudentă, menținând dobânzile constante pentru a echilibra procesul de dezinflație cu susținerea activității economice.
Pentru 2026, Marinescu conturează câteva priorități esențiale: continuarea consolidării fiscale într-un mod echilibrat, stabilitate politică, sprijinirea mediului antreprenorial și accelerarea absorbției fondurilor europene.
